Tribuna.md

Speakerul Parlamentului transmite un mesaj tranșant Moscovei: „Nu poți să impui pe cineva să te iubească”

Președintele Parlamentului răspunde „atacului diplomatic” lansat de oficiali ruși în ultima vreme în adresa Chișinăului. Igor Grosu declară că astfel de mesaje nu fac decât să „îndepărteze”. „Cu de-a sila nu doar că nu vei fi iubit, nu vei fi nici stimat”, atenționează speakerul.  

„Nu poți să impui pe cineva să te iubească. Nu, nu poți cu asemenea mesaje. Că e pământ așa, că unul arată pe unde va trece armata și unde va ajunge… Când vii cu astfel de mesaje nu faci decât să îndepărtezi interlocutorul tău. Cu de-a sila nu doar că nu vei fi iubit, nu vei fi nici stimat”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit președintelui Legislativului, „acuzațiile” Kremlinului nu fac decât să creeze probleme și mai mari în comunicarea dintre cele două țări.

„Astfel de declarații nu apropie țările, dimpotrivă – creează mari probleme în comunicare. Faptul că ni se mai include câte un embargou… Noi de acestea am mai văzut… Și nimeni nu o să mă convingă ca pruna de la Nisporeni conține ceva, dar cea din stânga Nistrului nu. Nu cred în astfel de „minuni””, a mai spus Igor Grosu.

Grosu spune că Chișinăul pledează pentru o politică consecventă în raport cu Transnistria. Șeful Parlamentului dă asigurări că autoritățile centrale vor fi alături de cetățenii din stânga Nistrului, așa cum „au fost mereu”. Referindu-se la negocierile privind soluționarea diferendului transnistrean în formatul 5+2, Grosu a declarat că acesta este „mort”, așa cum două țări, Ucraina și Rusia, se află în război. Grosu califică cererea Tiraspolului de a continua negocierile în acest format drept o „încercare” de a ieși în evidență.

„Nu cred că e o inițiativă a lor. Cineva de la Moscova mai trage câteodată de o ață, iar cei de la Tiraspol vin cu declarații”, a comentat Igor Grosu.

Precizăm că, în ultima vreme, Moscova a venit cu o serie de atacuri la adresa Chișinăului. Ministerul rus de Externe și alți exponenți ai Kremlinului au declarat că urmăresc cu atenție situația din Republica Moldova și au chemat Chișinăul la un dialog direct cu Tiraspolul și Rusia în vederea soluționării diferendului transnistrean. La 1 septembrie, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a atenționat Moldova că orice potențială amenințare la adresa securității așa-numitor pacificatori ruși din Transnistria va fi considerată „un atac asupra Rusiei” – declarații calificate de președinta țării, Maia Sandu, drept o încercare de destabilizare a situației în Republica Moldova. Șefa statului a făcut recent apel la unitate și solidaritate și a îndemnat cetățenii țării să nu se lase „manipulați”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu a comentat perspectiva aderării „parțiale” la UE: „Aceste discuții sunt confidențiale”

Obiectivul Republicii Moldova este devină stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută de prim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul unei conferințe de presă din 11 februarie, după ce în presa internațională au apărut informații despre faptul că UE ar lucra la un plan privind o aderare „parțială” a Ucrainei anul viitor. În același timp, premierul a sugerat că, în cazul în care autoritățile de la Bruxelles vor agrea un astfel de plan pentru Ucraina, Chișinăul ar putea lua în calcul soluții alternative pentru o aderare rapidă.

Dacă există soluții intermediare, cred ele sunt binevenite. Dar nici măcar autoritățile din Ucraina n-au o claritate concretă, fiindcă oricum este legat de planul de pace care se negociază acum. Și înțeleg – nu cunosc detaliile, aceste discuții sunt confidențiale – că face parte din planul ăsta de pace și, în funcție de ce înțelegere și cât de repede se ajunge la această înțelegere, asta ar fi fost una din căi de aderare”, a declarat Alexandru Munteanu.

Prim-ministrul a mai spus că obiectivul Republicii Moldova este să devină membră UE cu drepturi depline. În același timp, oficialul a menționat că, în cazul în care Bruxelles-ul va conveni asupra unei aderări „parțiale” a Ucrainei, și Republica Moldova ar putea lua în considerare soluții alternative.

Comisia (Comisia Europeană – n. r.) ne-a spus că, dacă se ajunge la așa o soluție, Republica Moldova va face parte din această soluție. Dar iarăși, pe noi ne interesează parcursul nostru de a deveni un membru cu drepturi depline. Și asta, de fapt, este obiectivul nostru. Restul, sigur, în momentul în care se ia o decizie politică, noi putem să ne gândim și la alte soluții intermediare”, a spus șeful Executivului.

Precizăm că, pe 10 februarie, Politico a scris, citând diplomați și oficiali europeni, că UE elaborează un plan fără precedent care ar putea permite Ucrainei să obțină o formă de aderare parțială la blocul comunitar în 2027, înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare. Scopul acestui plan este să ofere Ucrainei timpul necesar pentru implementarea reformelor complexe, reducând în același timp riscul ca țara să își piardă încrederea în perspectiva aderării și să se îndepărteze de Vest.

Totodată, ideea unei aderări rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 este inclusă în proiectul unui acord de pace elaborat de Kiev împreună cu partenerii săi internaționali.

Ucraina a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, împreună cu Republica Moldova. Cele două state au început oficial, pe 25 iunie 2024, negocierile de aderare, iar în septembrie 2025 au finalizat procesul de screening bilateral.

Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii clusterelor cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, în prezent, merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.

Autoritățile de la Budapesta, în frunte cu prim-ministrul Viktor Orban, susțin, între altele, că inițierea negocierilor cu Ucraina, aflată sub invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, ar putea atrage UE în război și ar deturna fonduri ale contribuabililor europeni.

În timp ce deschiderea oficială a clusterelor rămâne blocată, Bruxellesul a anunțat în decembrie 2025 că va începe discuții la nivel tehnic cu Republica Moldova pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”.

În februarie, într-un interviu acordat Euractiv, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova este deschisă să accelereze procesul de aderare la UE, chiar dacă acest lucru ar presupune, inițial, o formă de aderare fără drepturi depline. Oficialul a afirmat că Chișinăul este dispus să ia în considerare „idei creative” pentru a scurta procesul.

În ceea ce privește Ucraina, Politico menționează că UE analizează mai multe opțiuni pentru a depăși eventualele blocaje în implementarea planului de aderare parțială, inclusiv posibile evoluții politice interne în Ungaria sau activarea mecanismelor prevăzute de articolul 7 din Tratatul UE, care permit suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: