„Sper că după 6 luni la BNM să îmi permit să plec la ora 7”. Dragu, despre viața la Chișinău, trafic și moldoveni „matinali”

Anca Dragu, care a venit din România în Republica Moldova pentru funcția de guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a spus că activitatea în țara noastră începe mult mai devreme. „Oamenii sunt mai matinali”, a comunicat ea. La Chișinău, la ora 8 este munca în toi – a menționat guvernatoarea, într-un interviu pentru jurnaliștii din România. Dragu a mai spus că, timp de 3 luni de când este cetățean al țării, a ratat multe evenimente culturale pentru că începe activitatea de la 8 dimineața și o încheie la 8-10 seara. Totuși a observat la Chișinău un „trafic similar cu cel din București, adică foarte complicat”. Însă, a adăugat Dragu, aici „șoferii sunt foarte cuminți” datorită camerelor de supraveghere. 

Într-un interviu pentru Euronews România, Dragu a fost întrebată cum este să fie cetățean al Republicii Moldova și care sunt primele observații.

Guvernatoarea a menționat că și-a făcut buletinul în 3 zile. „În România e ceva mai complicat”, a precizat ea.

„În general pot să vă spun că și activitatea în Banca Națională începe mai devreme decât începe în România, decât începe la Bruxelles, oamenii sunt mai matinali. (…) Începând cu ora 7 și ceva, adică la ora 8 este munca în toi, în avânt maxim. (…) Poate că nu e rău să începi mai devreme pentru că ai timp seara să petreci cu familia. Chiar îmi spunea un ministru de la Chișinău că dumnealui începe activitatea la 6 dimineața și cred că sunt mai mulți miniștri în Guvernul de la Chișinău care încep la 6 dimineața. Pentru mine este totuși o oră puțin cam matinală”, a comunicat Dragu.

Ea a mai spus că „traficul este similar cu cel din București, adică foarte complicat, foarte greu”.

„Inițial am crezut că este o exagerare, că nu poate fi un trafic atât de intens. Da, este. Și în Chișinău sunt foarte multe camere de supraveghere a traficului și atunci șoferii sunt foarte cuminți, lucru pe care l-am perceput cu plăcută surprindere pentru că nu te mai șicanează nimeni în trafic și mi-ar plăcea să văd și la București acest trafic monitorizat, și șoferii ceva mai în banca lor, mai ponderați”, a adăugat Dragu. Potrivit Ancăi Dragu, șoferii din Chișinău „nu fac acest dribling ca în București”. „E un trafic mai curat, mai civilizat pot să spun clar. La fel de intens, totuși”, a spus guvernatoarea.

„Mie greu să vă spun despre viața culturală, despre viața de după serviciu, pentru că cam acolo se desfășoară viața mea – la serviciu, până pe la 8-9-10 seara. De dimineață de la 8, nu de la 7. Deci e o zi cam plină. Foarte rar pot să ies în oraș și am ratat multe evenimente culturale. E o viață culturală bogată și frumoasă dar le-am ratat, m-au mai sunat prieteni, cunoștințe să mă invite. N-am putut să dau curs. Sper totuși ca după 6 luni de activitate la Banca Națională a Moldovei să îmi permit măcar o zi pe săptămână să plec la ora 7 – 6 jumate și să mă duc și la teatru, la un spectacol”, a adăugat Dragu.

***

Anca Dragu a fost numită în funcția de șef al BNM de Parlament, în ședința din 22 decembrie 2023. Candidatura sa a fost susținută de 58 de deputați ai Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate. S-a întâmplat la doar o zi după ce fostul guvernator al BNM Octavian Armașu a fost demis din funcție de Parlament, cu votul a 81 de deputați PAS și BCS. Numirea Ancăi Dragu la nici 24 de ore de la demisia lui Armașu a stârnit un val de critici, în special în rândul opoziției.

Potrivit CV-ului, Anca-Dana Dragu are o experiență de peste 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional. Dragu a mai fost ministru al Finanțelor Publice în Guvernul României și, în 2020, a fost aleasă în funcția de președinte al Senatului României.

Dragu a obținut și cetățenia Republicii Moldova. Decretul prezidențial a fost semnat de Maia Sandu cu o zi înainte ca Igor Grosu să o propună la șefia BNM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump. Foto: Reuters

„Avem acest text. Suntem pregătiți pentru negocieri”: Putin, despre „planul de pace” propus de SUA

Președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace” propus de SUA. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova. „Motivul, cred, este același: administrația SUA nu reușește până acum să obțină acordul părții ucrainene, Ucraina este împotrivă”, a spus Putin, adăugând că poziția Ucrainei „se bazează, cel mai probabil, pe lipsa informațiilor obiective despre situația reală de pe teren”.

Putin a spus că „planul de pace al președintelui Trump pentru reglementarea situației din Ucraina a fost discutat înainte de întâlnirea de la Alaska”.

„Iar în timpul acestei discuții preliminare, partea americană ne-a cerut să facem anumite compromisuri și să manifestăm, după cum spuneau ei, flexibilitate. (…) Obiectivul principal al întâlnirii de la Alaska a constat în faptul că, în timpul negocierilor de la Anchorage, am confirmat că, în ciuda anumitor probleme și dificultăți, din partea noastră suntem totuși de acord cu aceste propuneri și suntem pregătiți să manifestăm flexibilitatea care ne-a fost propusă. (…) Totuși, vedem că după negocierile de la Alaska a intervenit o anumită pauză din partea americană și știm că acest lucru este legat de refuzul efectiv al Ucrainei față de planul de pace propus de președintele Trump. Cred că tocmai din acest motiv a apărut și noua sa versiune, practic o modernizare a planului deja în 28 de puncte”, a declarat președintele rus.

Putin a menționat că Rusia deține textul planului format din 28 de puncte.

„Avem acest text, l-am primit prin canalele existente de comunicare cu administrația americană. Consider că și el ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace, însă textul nu este discutat concret cu noi. Și pot presupune de ce. Motivul, cred, este același: administrația SUA nu reușește până acum să obțină acordul părții ucrainene, Ucraina este împotrivă. Se pare că Ucraina și aliații săi europeni încă trăiesc în iluzii și speră să provoace Rusiei o înfrângere strategică pe câmpul de luptă. Cred că această poziție nu se bazează atât pe un nivel scăzut de competență – acum nu voi discuta acest aspect – ci, cel mai probabil, pe lipsa informațiilor obiective despre situația reală de pe teren. Și, după toate aparențele, nici în Ucraina, nici în Europa nu înțeleg la ce ar putea duce, în cele din urmă”, a adăugat Putin.

În cele din urmă, președintele rus a spus că Moscova este „pregătită pentru negocieri de pace”. „Așa cum am spus de nenumărate ori anterior suntem pregătiți și pentru negocieri de pace, pentru rezolvarea problemelor pe cale pașnică. Desigur, acest lucru necesită o discutare concretă a tuturor detaliilor planului propus. Suntem pregătiți pentru asta”, a comunicat Putin.

***

Federația Rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, declanșând cel mai mare conflict militar din Europa de după Al Doilea Război Mondial.

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat, în seara zilei de 21 noiembrie, că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: