„Sper că după 6 luni la BNM să îmi permit să plec la ora 7”. Dragu, despre viața la Chișinău, trafic și moldoveni „matinali”

Anca Dragu, care a venit din România în Republica Moldova pentru funcția de guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a spus că activitatea în țara noastră începe mult mai devreme. „Oamenii sunt mai matinali”, a comunicat ea. La Chișinău, la ora 8 este munca în toi – a menționat guvernatoarea, într-un interviu pentru jurnaliștii din România. Dragu a mai spus că, timp de 3 luni de când este cetățean al țării, a ratat multe evenimente culturale pentru că începe activitatea de la 8 dimineața și o încheie la 8-10 seara. Totuși a observat la Chișinău un „trafic similar cu cel din București, adică foarte complicat”. Însă, a adăugat Dragu, aici „șoferii sunt foarte cuminți” datorită camerelor de supraveghere. 

Într-un interviu pentru Euronews România, Dragu a fost întrebată cum este să fie cetățean al Republicii Moldova și care sunt primele observații.

Guvernatoarea a menționat că și-a făcut buletinul în 3 zile. „În România e ceva mai complicat”, a precizat ea.

„În general pot să vă spun că și activitatea în Banca Națională începe mai devreme decât începe în România, decât începe la Bruxelles, oamenii sunt mai matinali. (…) Începând cu ora 7 și ceva, adică la ora 8 este munca în toi, în avânt maxim. (…) Poate că nu e rău să începi mai devreme pentru că ai timp seara să petreci cu familia. Chiar îmi spunea un ministru de la Chișinău că dumnealui începe activitatea la 6 dimineața și cred că sunt mai mulți miniștri în Guvernul de la Chișinău care încep la 6 dimineața. Pentru mine este totuși o oră puțin cam matinală”, a comunicat Dragu.

Ea a mai spus că „traficul este similar cu cel din București, adică foarte complicat, foarte greu”.

„Inițial am crezut că este o exagerare, că nu poate fi un trafic atât de intens. Da, este. Și în Chișinău sunt foarte multe camere de supraveghere a traficului și atunci șoferii sunt foarte cuminți, lucru pe care l-am perceput cu plăcută surprindere pentru că nu te mai șicanează nimeni în trafic și mi-ar plăcea să văd și la București acest trafic monitorizat, și șoferii ceva mai în banca lor, mai ponderați”, a adăugat Dragu. Potrivit Ancăi Dragu, șoferii din Chișinău „nu fac acest dribling ca în București”. „E un trafic mai curat, mai civilizat pot să spun clar. La fel de intens, totuși”, a spus guvernatoarea.

„Mie greu să vă spun despre viața culturală, despre viața de după serviciu, pentru că cam acolo se desfășoară viața mea – la serviciu, până pe la 8-9-10 seara. De dimineață de la 8, nu de la 7. Deci e o zi cam plină. Foarte rar pot să ies în oraș și am ratat multe evenimente culturale. E o viață culturală bogată și frumoasă dar le-am ratat, m-au mai sunat prieteni, cunoștințe să mă invite. N-am putut să dau curs. Sper totuși ca după 6 luni de activitate la Banca Națională a Moldovei să îmi permit măcar o zi pe săptămână să plec la ora 7 – 6 jumate și să mă duc și la teatru, la un spectacol”, a adăugat Dragu.

***

Anca Dragu a fost numită în funcția de șef al BNM de Parlament, în ședința din 22 decembrie 2023. Candidatura sa a fost susținută de 58 de deputați ai Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate. S-a întâmplat la doar o zi după ce fostul guvernator al BNM Octavian Armașu a fost demis din funcție de Parlament, cu votul a 81 de deputați PAS și BCS. Numirea Ancăi Dragu la nici 24 de ore de la demisia lui Armașu a stârnit un val de critici, în special în rândul opoziției.

Potrivit CV-ului, Anca-Dana Dragu are o experiență de peste 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional. Dragu a mai fost ministru al Finanțelor Publice în Guvernul României și, în 2020, a fost aleasă în funcția de președinte al Senatului României.

Dragu a obținut și cetățenia Republicii Moldova. Decretul prezidențial a fost semnat de Maia Sandu cu o zi înainte ca Igor Grosu să o propună la șefia BNM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Congresul Autorităților Locale critică termenul-limită pentru amalgamarea voluntară: „O presiune uriașă pe primării”. Guvernul: „Este momentul să găsim limbă comună”

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, susține că termenul-limită de 31 iulie pentru încheierea amalgamării voluntare a primăriilor nu are bază legală. Totodată, el a spus că „invocarea agresivă a datei pune o presiune uriașă pe primării”. În același timp, potrivit acestuia, „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. La rândul său, Buzu a declarat, în aceeași zi, pe o rețea de socializare, că Guvernul va oferi sprijin financiar concret și i-a îndemnat pe primari „să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile”.

Ce a declarat Furdui

Pe 9 iulie, Furdui a scris pe rețelele de socializare că „data de 31 iulie 2026 este o construcție politică fără bază legală”. „Este ilegală: nu există în nicio lege care să o prevadă. (…) Invocarea agresivă a datei de 31 iulie 2026 pune o presiune uriașă și nejustificată pe primăriile din toată țara. Această grabă artificială distruge din start ideea de „amalgamare voluntară”. Când primarii sunt fugăriți, presați și împinși să decidă în câteva săptămâni, nu mai vorbim de o unire benevolă, ci de o amalgamare impusă”, a adăugat acesta.

Totodată, a spus că „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările promise”.

„De la lansarea sa, la începutul lui 2024, și până nu demult, procesul de amalgamare voluntară a produs doar două fuziuni finalizate. Apoi, la un moment dat, în câteva luni avem deja sute!!!! Am întrebat public, încă din februarie: Ce sa schimbat: au apărut, brusc, fonduri sau stimulente atât de mari încât să justifice o asemenea accelerare? Răspunsul nostru a rămas neschimbat: nu stimulentele s-au schimbat — presiunea s-a schimbat”, se mai arată în mesajul lui Furdui.

Potrivit directorului executiv al CALM, „conceptul reformei nu a fost niciodată consultat real cu APL, societatea civilă, CALM și alți actori relevanți”.

NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

Ce a declarat Buzu despre procesul de amalgamare

Menționăm că, tot pe 9 iulie, Alexei Buzu a declarat pe rețelele de socializare că, în august, Executivul va începe procesul de amalgamare normativă.

„Procesul de amalgamare voluntară se va încheia pe 31 iulie. În august, Guvernul va începe procesul de amalgamare normativă. Pentru primăriile sub 3000 de locuitori, amalgamarea va deveni obligatorie. De aceea, încurajăm aleșii locali să valorifice această etapă voluntară și să ia decizii responsabile în interesul comunităților pe care le reprezintă. Este momentul să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile pentru viitorul localităților noastre”, a comunicat Buzu.

El a mai spus că, „acum, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de investiții”. „Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, bani pentru proiecte de infrastructură, până la un milion de lei pentru pregătirea procesului și sprijin anual în bugetul local timp de 3 ani. Aceste resurse sunt disponibile în cadrul etapei de amalgamare voluntară”, a conchis secretarul general al Guvernului.

***

Pe 7 iulie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că reforma administrației publice locale continuă, menționând că a auzit falsuri în acest sens. De asemenea, oficialul a precizat că peste 760 de primării au inițiat deja procedura de amalgamare voluntară.

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: