“Spînu l-a rupt”. Usatîi susține că Recean a acceptat noii miniștri pentru a evita scindarea în PAS. Reacția partidului

Liderul Partidului Nostru (PN) Renato Usatîi a declarat că premierul Dorin Recean a fost nevoit să-l readucă în funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pe Andrei Spînu. Acesta a dat de înțeles că, în caz contrar, exista posibilitatea ca deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care s-ar afla sub „influența” lui Andrei Spînu, să fi părăsit formațiunea și astfel s-ar fi produs o „ruptură” în partid. De cealaltă parte, PAS a calificat afirmațiile lui Usatîi drept aberații.

Pe 20 iulie, Renato Usatîi a participat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. În cadrul emisiunii, acesta a vorbit despre revenirea lui Andrei Spînu în fruntea ministerului Insfrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Potrivit politicianului, acest lucru nu este întâmplător și se datorează faptului că ministrul Spînu ar avea sub „sfera sa de influență” un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Usatîi a declarat că influența lui Andrei Spînu asupra deputaților respectivi se explică prin faptul că el a participat la „construcția unei părți” din formațiune și, în trecut, i-ar fi „ajutat” pe membrii acesteia să-și rezolve problemele.

Oamenii ăștia care sunt susținătorii lui, ei nu sunt susținători, ei se uită la el ca la Dumnezeu. Și vă spun de ce. Le hotăra problemele, îi ajuta cu bani, rudele angajate la serviciu, s-o întâmplat ceva cu copilul: „hai că eu vă ajut, nu vă las”. El a devenit un idol pentru acești oameni. Și astăzi cât de tare n-ar fi umflat domnul Recean, Spînu pe dânsul l-o rupt în weekend-ul trecut”, a spus el.

Astfel, liderul PN susține că Andrei Spînu i-a solicitat premierului Dorin Recean să-l înainteze în calitate de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, iar cel din urmă a acceptat pentru că, în caz contrar, ar fi putut să „i-a deputații asupra cărora ar avea influență” și să destrame PAS. Mai mult, Usatîi a declarat că și noul ministru de Interne Adrian Efros a ajuns în funcție la „cererea” lui Andrei Spînu, întrucât aceștia ar fi prieteni din copilărie.

Eu voi spune că dacă Spînu cerea încă două ministere i le dădea, că altfel, cum a spus și Spînu înainte de Congres când a fost ales dl Grosu președinte (președintele PAS – n. r.): „Băieți, hai ok, nu merg eu acum președintele PAS-ului și n-o să fiu viitorul prim-ministru după Guvernul Gavrilița, dar trebuie să trăiți cu gândul că acest lucru oricum se va întâmpla”. Și dacă lui Spînu i se spunea nu, eu vă asigur că partidul pe care Spînu oricum îl va organiza, o să fie o ruptură, o să fie un Hitler nou, Andrei Spînu care o să fie președinte a acestui partid. Acest lucru oricum se va întâmpla și, la moment, ca să nu fie o ruptură mare în PAS, cei din PAS care au fost și sunt împotriva dumnealui, inclusiv dl Recean…”, a spus acesta, dar a fost întrerupt de moderatoare.

Ulterior, Usatîi a fost întrebat de unde are toate informațiile respective. Acesta a declarat că le-a primit de la o persoană din interiorul PAS.

Eu stăteam vineri, sâmbătă, duminică, prindeam Guvid pe litoralul Mării Negre, lângă orașul Mangalia în România și primeam toate ședințele lor, inclusiv ultima care a avut loc duminică la orele 7 seara, eu primeam un text pe scurt, ce se întâmplă”, a spus el.

La întrebarea moderatoarei „dacă și el este un Dumnezeu pentru cineva din PAS”, Ustatîi a spus: „Nu, eu nu sunt Dumnezeu. Eu sunt un om în care mai multe persoane au încredere, de asta și îmi prezintă informația. Deoarece, cum credeți, cei la care li s-a închis gura și nu poate să iasă să spună despre ce într-adevăr se întâmplă în PAS, ei fiind contra la aceste remanieri, vă dați seama că oamenii nu tac și eu vorbesc nu numai cu mine”.

 

REACȚIA PAS

NM a solicitat o reacție de la purtătoarea de cuvânt a PAS Adriana Vlas referitor la afirmațiile lui Renato Usatîi în privința lui Andrei Spînu.

Sunt falsuri grosolane”, a declarat reprezentanta formațiunii de guvernare.

***

Amintim că premierul Dorin Recean a anunțat pe 14 iulie remanieri guvernamentale. Trei miniștri și-au depus demisia: Ana Revenco – de la Ministerul Afacerilor Interne, Anatolie Topală – de la Ministerul Educației și Cercetării și Lilia Dabija – de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Pe 17 iulie, noii miniștri au depus jurământul la Președinție. Astfel, ex-deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Dan Perciun a venit la cârma Ministerului Educației și Cercetării; colonelul și fostul șef al direcției de logistică a Armatei Naționale Adrian Efros a fost numit șef la Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a fost numit, din nou, Andrei Spînu.

Guvernul Recean a fost învestit în funcție pe 16 februarie 2023, după ce ex-premierul Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: