“Spînu l-a rupt”. Usatîi susține că Recean a acceptat noii miniștri pentru a evita scindarea în PAS. Reacția partidului

Liderul Partidului Nostru (PN) Renato Usatîi a declarat că premierul Dorin Recean a fost nevoit să-l readucă în funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pe Andrei Spînu. Acesta a dat de înțeles că, în caz contrar, exista posibilitatea ca deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care s-ar afla sub „influența” lui Andrei Spînu, să fi părăsit formațiunea și astfel s-ar fi produs o „ruptură” în partid. De cealaltă parte, PAS a calificat afirmațiile lui Usatîi drept aberații.

Pe 20 iulie, Renato Usatîi a participat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. În cadrul emisiunii, acesta a vorbit despre revenirea lui Andrei Spînu în fruntea ministerului Insfrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Potrivit politicianului, acest lucru nu este întâmplător și se datorează faptului că ministrul Spînu ar avea sub „sfera sa de influență” un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Usatîi a declarat că influența lui Andrei Spînu asupra deputaților respectivi se explică prin faptul că el a participat la „construcția unei părți” din formațiune și, în trecut, i-ar fi „ajutat” pe membrii acesteia să-și rezolve problemele.

Oamenii ăștia care sunt susținătorii lui, ei nu sunt susținători, ei se uită la el ca la Dumnezeu. Și vă spun de ce. Le hotăra problemele, îi ajuta cu bani, rudele angajate la serviciu, s-o întâmplat ceva cu copilul: „hai că eu vă ajut, nu vă las”. El a devenit un idol pentru acești oameni. Și astăzi cât de tare n-ar fi umflat domnul Recean, Spînu pe dânsul l-o rupt în weekend-ul trecut”, a spus el.

Astfel, liderul PN susține că Andrei Spînu i-a solicitat premierului Dorin Recean să-l înainteze în calitate de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, iar cel din urmă a acceptat pentru că, în caz contrar, ar fi putut să „i-a deputații asupra cărora ar avea influență” și să destrame PAS. Mai mult, Usatîi a declarat că și noul ministru de Interne Adrian Efros a ajuns în funcție la „cererea” lui Andrei Spînu, întrucât aceștia ar fi prieteni din copilărie.

Eu voi spune că dacă Spînu cerea încă două ministere i le dădea, că altfel, cum a spus și Spînu înainte de Congres când a fost ales dl Grosu președinte (președintele PAS – n. r.): „Băieți, hai ok, nu merg eu acum președintele PAS-ului și n-o să fiu viitorul prim-ministru după Guvernul Gavrilița, dar trebuie să trăiți cu gândul că acest lucru oricum se va întâmpla”. Și dacă lui Spînu i se spunea nu, eu vă asigur că partidul pe care Spînu oricum îl va organiza, o să fie o ruptură, o să fie un Hitler nou, Andrei Spînu care o să fie președinte a acestui partid. Acest lucru oricum se va întâmpla și, la moment, ca să nu fie o ruptură mare în PAS, cei din PAS care au fost și sunt împotriva dumnealui, inclusiv dl Recean…”, a spus acesta, dar a fost întrerupt de moderatoare.

Ulterior, Usatîi a fost întrebat de unde are toate informațiile respective. Acesta a declarat că le-a primit de la o persoană din interiorul PAS.

Eu stăteam vineri, sâmbătă, duminică, prindeam Guvid pe litoralul Mării Negre, lângă orașul Mangalia în România și primeam toate ședințele lor, inclusiv ultima care a avut loc duminică la orele 7 seara, eu primeam un text pe scurt, ce se întâmplă”, a spus el.

La întrebarea moderatoarei „dacă și el este un Dumnezeu pentru cineva din PAS”, Ustatîi a spus: „Nu, eu nu sunt Dumnezeu. Eu sunt un om în care mai multe persoane au încredere, de asta și îmi prezintă informația. Deoarece, cum credeți, cei la care li s-a închis gura și nu poate să iasă să spună despre ce într-adevăr se întâmplă în PAS, ei fiind contra la aceste remanieri, vă dați seama că oamenii nu tac și eu vorbesc nu numai cu mine”.

 

REACȚIA PAS

NM a solicitat o reacție de la purtătoarea de cuvânt a PAS Adriana Vlas referitor la afirmațiile lui Renato Usatîi în privința lui Andrei Spînu.

Sunt falsuri grosolane”, a declarat reprezentanta formațiunii de guvernare.

***

Amintim că premierul Dorin Recean a anunțat pe 14 iulie remanieri guvernamentale. Trei miniștri și-au depus demisia: Ana Revenco – de la Ministerul Afacerilor Interne, Anatolie Topală – de la Ministerul Educației și Cercetării și Lilia Dabija – de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Pe 17 iulie, noii miniștri au depus jurământul la Președinție. Astfel, ex-deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Dan Perciun a venit la cârma Ministerului Educației și Cercetării; colonelul și fostul șef al direcției de logistică a Armatei Naționale Adrian Efros a fost numit șef la Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a fost numit, din nou, Andrei Spînu.

Guvernul Recean a fost învestit în funcție pe 16 februarie 2023, după ce ex-premierul Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „în momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: