“Spînu l-a rupt”. Usatîi susține că Recean a acceptat noii miniștri pentru a evita scindarea în PAS. Reacția partidului

Liderul Partidului Nostru (PN) Renato Usatîi a declarat că premierul Dorin Recean a fost nevoit să-l readucă în funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pe Andrei Spînu. Acesta a dat de înțeles că, în caz contrar, exista posibilitatea ca deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care s-ar afla sub „influența” lui Andrei Spînu, să fi părăsit formațiunea și astfel s-ar fi produs o „ruptură” în partid. De cealaltă parte, PAS a calificat afirmațiile lui Usatîi drept aberații.

Pe 20 iulie, Renato Usatîi a participat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. În cadrul emisiunii, acesta a vorbit despre revenirea lui Andrei Spînu în fruntea ministerului Insfrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Potrivit politicianului, acest lucru nu este întâmplător și se datorează faptului că ministrul Spînu ar avea sub „sfera sa de influență” un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Usatîi a declarat că influența lui Andrei Spînu asupra deputaților respectivi se explică prin faptul că el a participat la „construcția unei părți” din formațiune și, în trecut, i-ar fi „ajutat” pe membrii acesteia să-și rezolve problemele.

Oamenii ăștia care sunt susținătorii lui, ei nu sunt susținători, ei se uită la el ca la Dumnezeu. Și vă spun de ce. Le hotăra problemele, îi ajuta cu bani, rudele angajate la serviciu, s-o întâmplat ceva cu copilul: „hai că eu vă ajut, nu vă las”. El a devenit un idol pentru acești oameni. Și astăzi cât de tare n-ar fi umflat domnul Recean, Spînu pe dânsul l-o rupt în weekend-ul trecut”, a spus el.

Astfel, liderul PN susține că Andrei Spînu i-a solicitat premierului Dorin Recean să-l înainteze în calitate de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, iar cel din urmă a acceptat pentru că, în caz contrar, ar fi putut să „i-a deputații asupra cărora ar avea influență” și să destrame PAS. Mai mult, Usatîi a declarat că și noul ministru de Interne Adrian Efros a ajuns în funcție la „cererea” lui Andrei Spînu, întrucât aceștia ar fi prieteni din copilărie.

Eu voi spune că dacă Spînu cerea încă două ministere i le dădea, că altfel, cum a spus și Spînu înainte de Congres când a fost ales dl Grosu președinte (președintele PAS – n. r.): „Băieți, hai ok, nu merg eu acum președintele PAS-ului și n-o să fiu viitorul prim-ministru după Guvernul Gavrilița, dar trebuie să trăiți cu gândul că acest lucru oricum se va întâmpla”. Și dacă lui Spînu i se spunea nu, eu vă asigur că partidul pe care Spînu oricum îl va organiza, o să fie o ruptură, o să fie un Hitler nou, Andrei Spînu care o să fie președinte a acestui partid. Acest lucru oricum se va întâmpla și, la moment, ca să nu fie o ruptură mare în PAS, cei din PAS care au fost și sunt împotriva dumnealui, inclusiv dl Recean…”, a spus acesta, dar a fost întrerupt de moderatoare.

Ulterior, Usatîi a fost întrebat de unde are toate informațiile respective. Acesta a declarat că le-a primit de la o persoană din interiorul PAS.

Eu stăteam vineri, sâmbătă, duminică, prindeam Guvid pe litoralul Mării Negre, lângă orașul Mangalia în România și primeam toate ședințele lor, inclusiv ultima care a avut loc duminică la orele 7 seara, eu primeam un text pe scurt, ce se întâmplă”, a spus el.

La întrebarea moderatoarei „dacă și el este un Dumnezeu pentru cineva din PAS”, Ustatîi a spus: „Nu, eu nu sunt Dumnezeu. Eu sunt un om în care mai multe persoane au încredere, de asta și îmi prezintă informația. Deoarece, cum credeți, cei la care li s-a închis gura și nu poate să iasă să spună despre ce într-adevăr se întâmplă în PAS, ei fiind contra la aceste remanieri, vă dați seama că oamenii nu tac și eu vorbesc nu numai cu mine”.

 

REACȚIA PAS

NM a solicitat o reacție de la purtătoarea de cuvânt a PAS Adriana Vlas referitor la afirmațiile lui Renato Usatîi în privința lui Andrei Spînu.

Sunt falsuri grosolane”, a declarat reprezentanta formațiunii de guvernare.

***

Amintim că premierul Dorin Recean a anunțat pe 14 iulie remanieri guvernamentale. Trei miniștri și-au depus demisia: Ana Revenco – de la Ministerul Afacerilor Interne, Anatolie Topală – de la Ministerul Educației și Cercetării și Lilia Dabija – de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Pe 17 iulie, noii miniștri au depus jurământul la Președinție. Astfel, ex-deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Dan Perciun a venit la cârma Ministerului Educației și Cercetării; colonelul și fostul șef al direcției de logistică a Armatei Naționale Adrian Efros a fost numit șef la Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a fost numit, din nou, Andrei Spînu.

Guvernul Recean a fost învestit în funcție pe 16 februarie 2023, după ce ex-premierul Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: