Tudor Mardei | NewsMaker

Stare de urgență în agricultură: cerința fermierilor și răspunsul Guvernului

Fermierii s-au întâlnit pe 20 august cu premierul Dorin Recean și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bolea. După întrevedere, agricultorii au declarat că insistă să fie instituită starea de urgență în agricultură, astfel încât Executivul să poată obține ajutor financiar mai rapid de la partenerii internaționali. De cealaltă parte, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a afirmat că Guvernul nu poate declara stare de urgență în agricultură deoarece legislația Republicii Moldova permite fermierilor să-și soluționeze problemele financiare. 

După discuția cu reprezentanții Guvernului, directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădărău, a declarat pentru presă că agricultorii insistă totuși pe instituirea stării de urgență în agricultură.

„Ceea ce am văzut acum, la invitația premierului, este că statul caută soluții, dar nu acele soluții care să aibă efect imediat. Noi am cerut să declare stare de urgență pentru a opri executările din toate părțile implicate, fie că vorbim de bănci sau furnizorii de inputuri, după care guvernul să vină cu soluții pe termen scurt și lung. Dacă nu declarăm stare de urgență în țară, nu vom obține ajutor consistent din partea instituțiilor financiare, fie că vorbim despre FMI, băncile internaționale sau Uniunea Europeană. Cum poți să obții un ajutor financiar dacă nu declari că situația este gravă?”, susține Bădărău.

Nemulțumit de discuțiile de la Guvern, agricultorul Dinu Todos din Cahul a anunțat că va depune o solicitare la ambasadele din Republica Moldova, inclusiv la cele ale Statelor Unite ale Americii și României, pentru a veni la fața locului și a evalua pierderile suferite de agricultori.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea a afirmat că Guvernul Republicii Moldova a identificat 100 de milioane de lei și începând de miercuri, 21 august, asociațiile de fermieri să delege câte o persoană pentru a elabora regulamentul de repartizare a acestor mijloace bănești.

„Sunt 97 de mii de hectare care au avut de suferit din cauza calamităților naturale: secetă și grindină, afectând culturile de grupa I și grupa a II-a. Anul acesta este un an extrem de atipic, care a demonstrat vulnerabilitatea agriculturii românești în fața schimbărilor climatice. Până astăzi avem depuse aproximativ 2 400 de acte care confirmă pierderile din agricultură și sunt procesate de autorități”, susține ministrul.

Referitor la solicitarea fermierilor de a institui stare de urgență în agricultură, Vladimir Bolea a declarat că nu este nevoie de a declara stare de urgență pentru a convinge băncile sau creditorii să anuleze anumite plăți deoarece  legislația Republicii Moldova oferă mecanisme în acest sens.

„Care este problema cea mai mare a agricultorilor? Se dorește oprirea procesului de calculare a penalităților și a executării silite de către creditori, fie că vorbim de persoane juridice care au livrat inputuri, de băncile comerciale care au oferit credite sau de alte tipuri de creditori. Deci, astăzi, Republica Moldova are în legislația sa prevederi care permit agricultorului, în mod legal, să-și soluționeze aceste probleme. Ministerul Agriculturii, încă din primăvara anului curent, a emis împreună cu Ministerul de Interne un ordin comun prin care s-a făcut claritate asupra întrebărilor despre cum se întocmește actul de stare de urgență. Cu acest act de secetă se merge la Camera de Comerț, care, la rândul său, oferă actul de situație de forță majoră, cu care te poți prezenta la creditor”, mai spune Vladimir Bolea.

****

Amintim că pe 13 august, fermierii din sudul țării, afectați de secetă, prin intermediul Asociației „Forța Fermierilor”, au solicitat o întrevedere cu președintele țării, Maia Sandu, și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, în decurs de zece zile, pentru a discuta despre necesitatea aplicării unui plan de acțiuni menit să salveze sectorul agricol. Detalii AICI. 

Pe 14 august, Blocul „Împreună” a cerut declararea stării de urgență în agricultură, pentru a permite înghețarea datoriilor fermierilor afectați de secetă timp de un an și pentru a solicita sprijin financiar de la partenerii externi, în vederea stabilizării situației. Totodată, au solicitat și demisia imediată a ministerului Agriculturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: