chisinau.md

Starea de urgenţă în sănătate publică, prelungită până pe 15 iulie

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a prelungit până pe 15 iulie starea de urgenţă în sănătate publică. O decizie în acest sens a fost luată astăzi, 23 iunie.

Astfel, pe perioada stării de urgență în sănătate publică se restricționează:

– aflarea în locurile publice (păduri, parcuri, alei, plaje etc.), în grupuri mai mari de 3 persoane;

– aflarea persoanelor în vârstă de peste 63 de ani în afara domiciliului și în spațiile publice fără necesitate stringentă;

– aflarea persoanelor pe terenuri de joacă, terenuri sportive și zone de agrement;

– activitatea Centrelor de reabilitare/recuperare, inclusiv balneosanatoriale, cu excepţia Centrului Republican de Reabilitare pentru Copii şi Centrului Republican Experimental de Protezare Ortopedie şi Reabilitare (servicii de intervenţie timpurie şi reabilitare medicală în ambulatoriu);

– activitatea procesului educaţional în cadrul instituţiilor de învăţământ general, profesional şi universitar (pentru instituțiile publice și private);

– activitatea taberelor de odihnă;

– activitatea cluburilor de noapte;

– organizarea ceremoniilor (nunți, cumetrii, omagieri, mese de pomenire) în orice instituție indiferent de statut public sau privat.

Totodată, se admite organizarea întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane, cu respectarea măsurilor de sănătate publică și cu întocmirea obligatorie de către organizatori a listei de evidență epidemiologică a evenimentului, după modelul (nume, prenume, IDNP, număr de telefon, adresă email, adresă de domiciliu). Întrunirile nu pot fi organizate în adiacentul instituțiilor publice, de învățământ, spitalelor sau altor locuri cu risc sporit de infecție.

Comisia mai notează faptul că în dependență de evoluția și tendința situației epidemiologice, măsurile restrictive vor fi revizuite.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Procurorul general, despre banii găsiți în beci: „Pare de necrezut. Aceste mijloace nu erau un secret”

Alexandru Machidon susține că societatea este îndreptățită să privească cu suspiciune situația în care un procuror găsește bani în gospodăria părinților. Cu toate acestea, procurorul general a menționat că, deși situația pare greu de crezut, aceasta este adevărată. Machidon a venit cu precizări în acest sens pe rețelele de socializare.

Machidon a declarat că „societatea noastră e în drept să nu creadă, să aibă dubii, să privească mereu cu suspiciune, mai ales un procuror care găsește bani”. „Faptul că un procuror a găsit 75 de mii de euro în casa părinților pare de necrezut. Chiar dacă adevărul este că părinții mei au muncit, au strâns bani și i-au păstrat astfel, iar noi i-am găsit după decesul lor. (…) Aceste mijloace financiare nu erau un secret, și eu, și sora mea știam despre existența lor și despre locul aflării de mulți ani, pentru că erau economiile părinților noștri acumulate până la 53 și, respectiv, 56 de ani, când au decedat”, a scris Machidon pe rețelele de socializare.

Procurorul general a spus că tatăl său a avut mai multe activități, precum exportul de mere în Federația Rusă, importul automobilelor din Germania și Polonia, lucru oficial în Israel, iar împreună cu mama sa au fondat și gestionat o întreprindere individuală care a activat din 1995 până în ziua decesului lor.

„Suma respectivă nu a fost indicată pentru prima dată în cadrul procedurii de evaluare externă și nu a apărut ca explicație formulată ulterior, este o sumă reflectată în declarația de avere depusă încă în 2018, pentru perioada în care a fost dobândită moștenirea, cu mult înainte de procedura de evaluare externă în privința mea. Întreaga situație este legată de un eveniment tragic și subit din viața familiei mele. Din respect pentru memoria părinților mei și pentru intimitatea familiei, nu voi intra în detalii personale. (…) În cadrul evaluării au fost prezentate explicațiile și informațiile disponibile, iar autoritățile competente au examinat inclusiv proveniența resurselor, modul de declarare și contextul dobândirii acestora. (…) Înțeleg că oamenii cer cât mai multe detalii pentru a înțelege, dar oricâte detalii intime de familie aș oferi, oricât aș repeta că acesta e adevărul, că sora mea poate confirma, nimic nu-i va putea convinge pe cei care au decis deja”, a adăugat Machidon.

Procurorul general a spus că îi va fi dificil să corecteze percepția creată despre el „pentru cei care au auzit doar o versiune a istoriei, ironiile, denigrarea”. „Dar vă promit că voi face tot ce-mi stă în puteri să corectez percepția despre procuratură. Voi face tot ce-mi stă în puteri ca procuratura să capete în timp respectul societății și să devină o instituție care luptă cu adevărat împotriva corupției și a ilegalității”, a conchis Machidon.

***

Amintim că, pe 11 mai, Comisia de Evaluare a Procurorilor a publicat raportul de evaluare în privința procurorului general, Alexandru Machidon. Se întâmpla după ce, pe 25 martie, Comisia anunța că Machidon corespunde criteriilor de integritate și s-a votat în unanimitate pentru promovarea evaluării externe în privința acestuia. Între timp, pe 30 aprilie, președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea lui Machidon în funcția de procuror general.

La câteva zile distanță, presa a constatat că Machidon a explicat Comisiei de Evaluare a Procurorilor – informații care se regăsesc în raportul publicat de aceasta pe 11 mai – că banii pe care i-a declarat drept moștenire de la părinți, în sumă totală de 55.000 de euro, și care au stat la baza cumpărării unui apartament de 34.000 de euro în 2018, erau păstrați într-un vas de murături, pe un raft din beciul unei anexe a gospodăriei familiei sale. Machidon a susținut că el și sora sa au moștenit în acest mod 75.000 de euro. Din această sumă, 20.000 de euro i-au revenit surorii sale. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: