anre.md

Ștefan Creangă a demisionat din funcția de director al ANRE. CV-ul și principalele controverse în jurul numelui său

Ștefan Creangă, unul dintre cei patru directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a demisionat. Informația a fost confirmată pentru NM, pe 22 noiembrie, de serviciul de presă al Agenției, fără a oferi detalii despre motivul demisiei. Creangă nu a răspuns la apelul jurnaliștilor NM.

Consiliul de administrație al ANRE are un director general – pe Veaceslav Untila și patru directori: Ștefan Creangă, Eugen Carpov, Octavian Calmîc și Violina Șpac.

Ștefan Creangă a deținut şi alte funcţii de demnitate publică, printre care cea de director al Agenţiei Achiziţii Publice (2009–2013), membru al Comisiei Electorale Centrale (2011–2014) şi viceministru al finanţelor (2013–2015). În perioada electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Ştefan Creangă a fost şef al staff-ului electoral al PLDM.

În ianuarie 2016, părăsește PLDM împreună cu alți cinci deputați, pentru a-și pune semnătura în favoarea desemnării lui Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru.

Ștefan Creangă a fost și protagonistul unei ivnestigații realizate de TV8. Astfel, la finele anului 2017, Parlamentul a votat o lege elaborată de Andrian Candu și Ștefan Creangă care oferea statului dreptul să cumpere acţiunile emise de băncile cu probleme, pentru a le revinde ulterior unor investitori de încredere. Asta s-a întâmplat după ce Banca Națională a blocat pachete mari de acţiuni la „Moldova Agroindbank” și „Moldindconbank”, pentru activitate concertată. Deși experții economici acuzau atunci că se pregătește o nouă fraudă bancară care va aduce prejudicii de sute de milioane statului și solicitau retragerea proiectului, documentul a fost votat rapid de majoritatea democraților. În două săptămâni de la înregistrare, proiectul lui Candu și Creangă a fost dezbătut în toate comisiile parlamentare și votat în plenul Parlamentului în ambele lecturi.

Ștefan Creangă s-a numărat și printre autorii controversatei legi numite „amnistia fiscală”, care a oferit posibilitatea legalizării banilor, imobilelor și mașinilor care nu erau declarate anterior, cu achitarea unei taxe de numai 3%. Legea a fost dur criticată de economiști, care atenționau că va fi legalizat capitalul obținut ilegal, iar Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au avertizat autoritățile că legea contravine luptei pentru combaterea corupţiei şi spălării banilor. Majoritatea democrată de atunci nu a ținut cont de avertismentele partenerilor externi  și a votat legea extrem de rapid, în 3 zile de la înregistrarea ei în Parlament.

Ștefan Creangă a fost și autorul proiectului de lege prin care Serviciul de Informații și Securitate a trecut în subordinea Parlamentului, iar majoritatea democrată a lui Vladimir Plahotniuc a putut să-și numească omul lor la conducerea SIS-ului, pe Vasile Botnari, condamnat penal recent pentru răpirea și extrădarea profesorilor turci.

La începutul anului 2019, majoritatea parlamentară condusă de democrați îl votează pe Ștefan Creangă în funcția de director al ANRE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: