anre.md

Ștefan Creangă a demisionat din funcția de director al ANRE. CV-ul și principalele controverse în jurul numelui său

Ștefan Creangă, unul dintre cei patru directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a demisionat. Informația a fost confirmată pentru NM, pe 22 noiembrie, de serviciul de presă al Agenției, fără a oferi detalii despre motivul demisiei. Creangă nu a răspuns la apelul jurnaliștilor NM.

Consiliul de administrație al ANRE are un director general – pe Veaceslav Untila și patru directori: Ștefan Creangă, Eugen Carpov, Octavian Calmîc și Violina Șpac.

Ștefan Creangă a deținut şi alte funcţii de demnitate publică, printre care cea de director al Agenţiei Achiziţii Publice (2009–2013), membru al Comisiei Electorale Centrale (2011–2014) şi viceministru al finanţelor (2013–2015). În perioada electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Ştefan Creangă a fost şef al staff-ului electoral al PLDM.

În ianuarie 2016, părăsește PLDM împreună cu alți cinci deputați, pentru a-și pune semnătura în favoarea desemnării lui Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru.

Ștefan Creangă a fost și protagonistul unei ivnestigații realizate de TV8. Astfel, la finele anului 2017, Parlamentul a votat o lege elaborată de Andrian Candu și Ștefan Creangă care oferea statului dreptul să cumpere acţiunile emise de băncile cu probleme, pentru a le revinde ulterior unor investitori de încredere. Asta s-a întâmplat după ce Banca Națională a blocat pachete mari de acţiuni la „Moldova Agroindbank” și „Moldindconbank”, pentru activitate concertată. Deși experții economici acuzau atunci că se pregătește o nouă fraudă bancară care va aduce prejudicii de sute de milioane statului și solicitau retragerea proiectului, documentul a fost votat rapid de majoritatea democraților. În două săptămâni de la înregistrare, proiectul lui Candu și Creangă a fost dezbătut în toate comisiile parlamentare și votat în plenul Parlamentului în ambele lecturi.

Ștefan Creangă s-a numărat și printre autorii controversatei legi numite „amnistia fiscală”, care a oferit posibilitatea legalizării banilor, imobilelor și mașinilor care nu erau declarate anterior, cu achitarea unei taxe de numai 3%. Legea a fost dur criticată de economiști, care atenționau că va fi legalizat capitalul obținut ilegal, iar Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au avertizat autoritățile că legea contravine luptei pentru combaterea corupţiei şi spălării banilor. Majoritatea democrată de atunci nu a ținut cont de avertismentele partenerilor externi  și a votat legea extrem de rapid, în 3 zile de la înregistrarea ei în Parlament.

Ștefan Creangă a fost și autorul proiectului de lege prin care Serviciul de Informații și Securitate a trecut în subordinea Parlamentului, iar majoritatea democrată a lui Vladimir Plahotniuc a putut să-și numească omul lor la conducerea SIS-ului, pe Vasile Botnari, condamnat penal recent pentru răpirea și extrădarea profesorilor turci.

La începutul anului 2019, majoritatea parlamentară condusă de democrați îl votează pe Ștefan Creangă în funcția de director al ANRE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: