anre.md

Ștefan Creangă a demisionat din funcția de director al ANRE. CV-ul și principalele controverse în jurul numelui său

Ștefan Creangă, unul dintre cei patru directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a demisionat. Informația a fost confirmată pentru NM, pe 22 noiembrie, de serviciul de presă al Agenției, fără a oferi detalii despre motivul demisiei. Creangă nu a răspuns la apelul jurnaliștilor NM.

Consiliul de administrație al ANRE are un director general – pe Veaceslav Untila și patru directori: Ștefan Creangă, Eugen Carpov, Octavian Calmîc și Violina Șpac.

Ștefan Creangă a deținut şi alte funcţii de demnitate publică, printre care cea de director al Agenţiei Achiziţii Publice (2009–2013), membru al Comisiei Electorale Centrale (2011–2014) şi viceministru al finanţelor (2013–2015). În perioada electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Ştefan Creangă a fost şef al staff-ului electoral al PLDM.

În ianuarie 2016, părăsește PLDM împreună cu alți cinci deputați, pentru a-și pune semnătura în favoarea desemnării lui Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru.

Ștefan Creangă a fost și protagonistul unei ivnestigații realizate de TV8. Astfel, la finele anului 2017, Parlamentul a votat o lege elaborată de Andrian Candu și Ștefan Creangă care oferea statului dreptul să cumpere acţiunile emise de băncile cu probleme, pentru a le revinde ulterior unor investitori de încredere. Asta s-a întâmplat după ce Banca Națională a blocat pachete mari de acţiuni la „Moldova Agroindbank” și „Moldindconbank”, pentru activitate concertată. Deși experții economici acuzau atunci că se pregătește o nouă fraudă bancară care va aduce prejudicii de sute de milioane statului și solicitau retragerea proiectului, documentul a fost votat rapid de majoritatea democraților. În două săptămâni de la înregistrare, proiectul lui Candu și Creangă a fost dezbătut în toate comisiile parlamentare și votat în plenul Parlamentului în ambele lecturi.

Ștefan Creangă s-a numărat și printre autorii controversatei legi numite „amnistia fiscală”, care a oferit posibilitatea legalizării banilor, imobilelor și mașinilor care nu erau declarate anterior, cu achitarea unei taxe de numai 3%. Legea a fost dur criticată de economiști, care atenționau că va fi legalizat capitalul obținut ilegal, iar Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au avertizat autoritățile că legea contravine luptei pentru combaterea corupţiei şi spălării banilor. Majoritatea democrată de atunci nu a ținut cont de avertismentele partenerilor externi  și a votat legea extrem de rapid, în 3 zile de la înregistrarea ei în Parlament.

Ștefan Creangă a fost și autorul proiectului de lege prin care Serviciul de Informații și Securitate a trecut în subordinea Parlamentului, iar majoritatea democrată a lui Vladimir Plahotniuc a putut să-și numească omul lor la conducerea SIS-ului, pe Vasile Botnari, condamnat penal recent pentru răpirea și extrădarea profesorilor turci.

La începutul anului 2019, majoritatea parlamentară condusă de democrați îl votează pe Ștefan Creangă în funcția de director al ANRE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: