Justiție

Stoianoglo a prezentat 10 inițiative legislative pentru lupta cu corupția. Se propune și anularea oricărui tip de imunitate

Stela Untila
| 23 august, 2021
11:53

Șeful Procuraturii Generale (PG) a prezentat un pachet de inițiative legislative, care reprezintă viziunea instituției în lupta cu corupția. În cadrul unei conferințe de presă din 23 august, Alexandr Stoianoglo a precizat că propunerile au fost elaborate încă acum câteva luni. Printre acestea se numără și anularea oricărui tip de imunitate, inclusiv pentru președintele țării.

„Mai ales după instaurarea noii guvernări, auzim tot mai des despre existența diferitor scheme în anumite ramuri ale economiei. Unii demnitari de rang înalt au îndemnat miniștrii să fie pe jumătate procurori. Stimată guvernare, vă îndemn ca acum, fiind la putere să fie în sfârșit deconspirate toate schemele frauduloase, iar materialele transmise la Procuratură. Vă promit public că toate materialele vor fi examinate, iar societatea informată despre rezultatele investigațiilor”, a declarat Stoianoglo.

Cele 10 inițiative prezentate de Stoianoglo

1. Restrângerea imunității demnitarilor de stat

„Pe durata mai multor ani, datele barometrelor opiniei publice indicau la faptul că cei mai corupți subiecți sunt cei care sub umbrela imunității evită răspunderea pentru actele de corupție. Paradoxal, dar anume aceste categorii de subiecți beneficiază de cel mai înalt grad de inamovibilitate, fapt care complică tragerea lor la răspundere penală. Iată de ce, propunem anularea oricărui tip de imunitate pentru ca toți cetățenii să fie egali în fața legii”, a precizat procurorul general.

Întrebat de jurnaliști dacă inițiativa vizează și președintele țării, Stoianoglo a răspuns afirmativ.

2. Instituirea mecanismelor de tragere la răspundere penală a membrilor organelor colegiale de decizie care au încălcat legea

„Evoluția statalității Republicii Moldova a demonstrat cum diferite structuri ale statului, atât la nivel central, cât și la nivel local, au adoptat decizii ilegale care au prejudiciat bugetul și interesul public în proporții colosale. Tragerea lor la răspundere, inclusiv penală, este practic imposibilă, întrucât deciziile au fost asumate de către membrii organelor colegiale. Anume din aceste considerente, actualmente este problematică tragerea la răspundere a celor care au votat alocarea banilor din fondul de rezervă în dosarul ”furtul miliardului”, pe acei care au votat concesionarea Aeroportului, pe acei care au aprobat transmiterea proprietății statului în interesul unor persoane și companii cointeresate. Intervenim, așadar, cu propunerea de instituire a răspunderii penale pentru membrii organelor colegiale care prin adoptarea unor decizii ilegale au prejudiciat statul”, a precizat Stoianoglo.

3. Optimizarea procedurii disciplinare în privința procurorilor

„Propunem instituirea unui moratoriu normativ pentru un termen de 6 luni împotriva procedurilor deja existente de responsabilizare a procurorilor, oferindu-i Procurorului General pârghii de tragere la răspundere disciplinară, iar procurorul sancționat să fie în drept să conteste decizia în instanțele judecătorești. De asemenea, propunem și simplificarea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor. Considerăm că procurorii nu au nevoie de o evaluare externă, realizarea căreia va paraliza atât activitatea sistemului de drept, cât și a celui judecătoresc, și va avea un impact negativ asupra situației criminogene, afectând respectarea drepturilor omului”, a menționat șeful Procuraturii Generale.

4. Reevaluarea cadrului normativ adoptat în perioada statului capturat

„Propunerea noastră este de a crea în cadrul instituțiilor statului a grupurilor de lucru menite să identifice actele normative adoptate în ultimii 10 ani în interese de grup ale regimului oligarhic, în perioada statului capturat, și care ar fi prejudiciat interesele statului, cu ulterioara lor anulare și responsabilizare a celor vinovați”, a argumentat Stoianoglo..

5. Reconceptualizarea competențelor Procuraturii Anticorupție

„Eficiența activității procuraturii anticorupție lasă de dorit. E greu să te aștepți la eficiență în activitate atunci când un procuror are în procedură câte 30-40 de dosare, inclusiv cele fără impact mediatic, dar care presupun un volum imens de muncă și implică un număr mare de figuranți. Prin urmare, propunem atribuirea Procuraturii Anticorupție competența de a exercita urmărirea penală pe cauzele de corupție de nivel înalt, iar investigarea celorlalte cazuri de corupție și conexe acestora de atribuit în competența procuraturilor teritoriale și a CNA”, susține procurorul general.

6. Crearea unor instanțe specializate anticorupție
„În condițiile suprasolicitării instanțelor de judecată și posibilităților financiare ale persoanelor implicate, examinarea cazurilor de corupție trenează pe rol între 5 și 10 ani. În timp ce eficiența luptei cu acest fenomen depinde, în mare parte, de viteza emiterii soluțiilor judecătorești, în societate apare percepția impunității figuranților și lipsa unei finalități judiciare. Astfel, propunem înființarea unor instanțe specializate anticorupție menite să examineze în regim accelerat dosarele de corupție”, a motivat inițiativa Stoianoglo.

7. Extinderea competențelor procurorilor la autorizarea măsurilor speciale de investigații, inclusiv în dosarele de corupție
Probatoriul pe cazurile de corupție este acumulat în rezultatul unor activități operative eficiente

„În condițiile Republicii Moldova, când practic toți factorii de decizie sunt fie rude, prieteni sau foști colegi, este imposibil a realiza acțiuni procesuale fără scurgerea informațiilor și preîntâmpinarea figuranților. De aceea, propunem, fie chiar și pentru o perioadă determinată, atribuirea în competența Procurorului General, a șefilor procuraturilor specializate și celor teritoriale a dreptului de autorizare a măsurilor speciale de investigații pe cazuri de corupție. Acest fapt va exclude birocratizarea și scurgerea de informații despre autorizarea unei măsuri speciale de investigații în privința unei anumite persoane, din motivul restrângerii cercului celor informați”, a declarat procurorul general.

8. Atribuirea competenței procurorului la aplicarea măsurii procesuale de constrângere – suspendarea provizorie din funcție
„În prezent, procedura prevede că dreptul de a decide suspendarea din funcție îi revine șefului instituției în care activează cel vizat și deseori aceștia neîntemeiat ignoră demersul procurorului cu privire la suspendarea provizorie din funcție a celor implicați acte de corupție. Acest lucru împiedică buna desfășurare a urmăririi penale. Intervenim, așadar, cu propunerea acordării posibilității procurorului de a dispune „suspendarea provizorie din funcție” a celor învinuiți de implicare în acte de corupție”, a explicat Stoianoglo..

9. Răspundere contravențională pentru fapte de corupție cu prag valoric mic
„Pedepsele pe dosarele de corupție trebuie să fie eficiente și emise într-un termen restrâns. Procedura penală însă nu permite acest lucru, întrucât este excesiv de birocratizată și îndelungată. Se propune atribuirea faptelor de corupție mică (în sumă de până la 100 unități convenționale), domeniului contravențional cu eliberarea obligatorie a celui recunoscut vinovat din funcția publică deținută”, a adăugat șeful PG.

10. Executarea neîntârziată a adreselor Curții Constituționale în privința unor infracțiuni în sfera publică

„Curtea Constituțională a declarat neconstituționale o serie de norme de drept material și procedural (inclusiv penal și procesual penal). Cu toate acestea, până în prezent Parlamentul nu a înlăturat lacunele de ordin legislativ. Tergiversarea procesului de modificare a normelor penale pentru asigurarea plenitudinii incriminării faptelor infracționale care atentează la buna desfășurare a activității în sfera publică, creează mari dificultăți în activitatea organului de urmărire penală”, a previzat Stoianoglo.

Șeful PG a ținut să remarce că acest pachet de inițiative legislative a fost elaborat de Procuratură încă acum câteva luni, dar în condițiile ciclurilor politice, campaniilor electorale și lipsei unor organe cu drepturi de decizie depline, înaintarea acestora a fost amânată. În zilele următoare, Procuratura Generală va înainta acest pachet de inițiative Guvernului, pentru avizările corespunzătoare, pentru ca în cel mai scurt timp să putem trece deja la implementarea noilor reglementări.

Inițiativele pot fi consultate pe site-ul instituției, la rubrica ”transparența”, subrubrica ”transparența decizională”.

procuratura generala, stoianoglo, top

Știri similare

Viață

O nouă conexiune între Franța și R.Moldova: a fost lansată cursa directă Paris Orly – Chișinău

NM espresso

NM Espresso: De ce pleacă bogații din Moldova, ce a provocat ruptura în Blocul «Împreună», ce alte vedete au fost incluse pe lista PAS

Politică

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Doina Buruiană
| 7 iulie, 2025
21:17

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc.

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.