Justiție

Stoianoglo a prezentat 10 inițiative legislative pentru lupta cu corupția. Se propune și anularea oricărui tip de imunitate

Stela Untila
| 23 august, 2021
11:53

Șeful Procuraturii Generale (PG) a prezentat un pachet de inițiative legislative, care reprezintă viziunea instituției în lupta cu corupția. În cadrul unei conferințe de presă din 23 august, Alexandr Stoianoglo a precizat că propunerile au fost elaborate încă acum câteva luni. Printre acestea se numără și anularea oricărui tip de imunitate, inclusiv pentru președintele țării.

„Mai ales după instaurarea noii guvernări, auzim tot mai des despre existența diferitor scheme în anumite ramuri ale economiei. Unii demnitari de rang înalt au îndemnat miniștrii să fie pe jumătate procurori. Stimată guvernare, vă îndemn ca acum, fiind la putere să fie în sfârșit deconspirate toate schemele frauduloase, iar materialele transmise la Procuratură. Vă promit public că toate materialele vor fi examinate, iar societatea informată despre rezultatele investigațiilor”, a declarat Stoianoglo.

Cele 10 inițiative prezentate de Stoianoglo

1. Restrângerea imunității demnitarilor de stat

„Pe durata mai multor ani, datele barometrelor opiniei publice indicau la faptul că cei mai corupți subiecți sunt cei care sub umbrela imunității evită răspunderea pentru actele de corupție. Paradoxal, dar anume aceste categorii de subiecți beneficiază de cel mai înalt grad de inamovibilitate, fapt care complică tragerea lor la răspundere penală. Iată de ce, propunem anularea oricărui tip de imunitate pentru ca toți cetățenii să fie egali în fața legii”, a precizat procurorul general.

Întrebat de jurnaliști dacă inițiativa vizează și președintele țării, Stoianoglo a răspuns afirmativ.

2. Instituirea mecanismelor de tragere la răspundere penală a membrilor organelor colegiale de decizie care au încălcat legea

„Evoluția statalității Republicii Moldova a demonstrat cum diferite structuri ale statului, atât la nivel central, cât și la nivel local, au adoptat decizii ilegale care au prejudiciat bugetul și interesul public în proporții colosale. Tragerea lor la răspundere, inclusiv penală, este practic imposibilă, întrucât deciziile au fost asumate de către membrii organelor colegiale. Anume din aceste considerente, actualmente este problematică tragerea la răspundere a celor care au votat alocarea banilor din fondul de rezervă în dosarul ”furtul miliardului”, pe acei care au votat concesionarea Aeroportului, pe acei care au aprobat transmiterea proprietății statului în interesul unor persoane și companii cointeresate. Intervenim, așadar, cu propunerea de instituire a răspunderii penale pentru membrii organelor colegiale care prin adoptarea unor decizii ilegale au prejudiciat statul”, a precizat Stoianoglo.

3. Optimizarea procedurii disciplinare în privința procurorilor

„Propunem instituirea unui moratoriu normativ pentru un termen de 6 luni împotriva procedurilor deja existente de responsabilizare a procurorilor, oferindu-i Procurorului General pârghii de tragere la răspundere disciplinară, iar procurorul sancționat să fie în drept să conteste decizia în instanțele judecătorești. De asemenea, propunem și simplificarea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor. Considerăm că procurorii nu au nevoie de o evaluare externă, realizarea căreia va paraliza atât activitatea sistemului de drept, cât și a celui judecătoresc, și va avea un impact negativ asupra situației criminogene, afectând respectarea drepturilor omului”, a menționat șeful Procuraturii Generale.

4. Reevaluarea cadrului normativ adoptat în perioada statului capturat

„Propunerea noastră este de a crea în cadrul instituțiilor statului a grupurilor de lucru menite să identifice actele normative adoptate în ultimii 10 ani în interese de grup ale regimului oligarhic, în perioada statului capturat, și care ar fi prejudiciat interesele statului, cu ulterioara lor anulare și responsabilizare a celor vinovați”, a argumentat Stoianoglo..

5. Reconceptualizarea competențelor Procuraturii Anticorupție

„Eficiența activității procuraturii anticorupție lasă de dorit. E greu să te aștepți la eficiență în activitate atunci când un procuror are în procedură câte 30-40 de dosare, inclusiv cele fără impact mediatic, dar care presupun un volum imens de muncă și implică un număr mare de figuranți. Prin urmare, propunem atribuirea Procuraturii Anticorupție competența de a exercita urmărirea penală pe cauzele de corupție de nivel înalt, iar investigarea celorlalte cazuri de corupție și conexe acestora de atribuit în competența procuraturilor teritoriale și a CNA”, susține procurorul general.

6. Crearea unor instanțe specializate anticorupție
„În condițiile suprasolicitării instanțelor de judecată și posibilităților financiare ale persoanelor implicate, examinarea cazurilor de corupție trenează pe rol între 5 și 10 ani. În timp ce eficiența luptei cu acest fenomen depinde, în mare parte, de viteza emiterii soluțiilor judecătorești, în societate apare percepția impunității figuranților și lipsa unei finalități judiciare. Astfel, propunem înființarea unor instanțe specializate anticorupție menite să examineze în regim accelerat dosarele de corupție”, a motivat inițiativa Stoianoglo.

7. Extinderea competențelor procurorilor la autorizarea măsurilor speciale de investigații, inclusiv în dosarele de corupție
Probatoriul pe cazurile de corupție este acumulat în rezultatul unor activități operative eficiente

„În condițiile Republicii Moldova, când practic toți factorii de decizie sunt fie rude, prieteni sau foști colegi, este imposibil a realiza acțiuni procesuale fără scurgerea informațiilor și preîntâmpinarea figuranților. De aceea, propunem, fie chiar și pentru o perioadă determinată, atribuirea în competența Procurorului General, a șefilor procuraturilor specializate și celor teritoriale a dreptului de autorizare a măsurilor speciale de investigații pe cazuri de corupție. Acest fapt va exclude birocratizarea și scurgerea de informații despre autorizarea unei măsuri speciale de investigații în privința unei anumite persoane, din motivul restrângerii cercului celor informați”, a declarat procurorul general.

8. Atribuirea competenței procurorului la aplicarea măsurii procesuale de constrângere – suspendarea provizorie din funcție
„În prezent, procedura prevede că dreptul de a decide suspendarea din funcție îi revine șefului instituției în care activează cel vizat și deseori aceștia neîntemeiat ignoră demersul procurorului cu privire la suspendarea provizorie din funcție a celor implicați acte de corupție. Acest lucru împiedică buna desfășurare a urmăririi penale. Intervenim, așadar, cu propunerea acordării posibilității procurorului de a dispune „suspendarea provizorie din funcție” a celor învinuiți de implicare în acte de corupție”, a explicat Stoianoglo..

9. Răspundere contravențională pentru fapte de corupție cu prag valoric mic
„Pedepsele pe dosarele de corupție trebuie să fie eficiente și emise într-un termen restrâns. Procedura penală însă nu permite acest lucru, întrucât este excesiv de birocratizată și îndelungată. Se propune atribuirea faptelor de corupție mică (în sumă de până la 100 unități convenționale), domeniului contravențional cu eliberarea obligatorie a celui recunoscut vinovat din funcția publică deținută”, a adăugat șeful PG.

10. Executarea neîntârziată a adreselor Curții Constituționale în privința unor infracțiuni în sfera publică

„Curtea Constituțională a declarat neconstituționale o serie de norme de drept material și procedural (inclusiv penal și procesual penal). Cu toate acestea, până în prezent Parlamentul nu a înlăturat lacunele de ordin legislativ. Tergiversarea procesului de modificare a normelor penale pentru asigurarea plenitudinii incriminării faptelor infracționale care atentează la buna desfășurare a activității în sfera publică, creează mari dificultăți în activitatea organului de urmărire penală”, a previzat Stoianoglo.

Șeful PG a ținut să remarce că acest pachet de inițiative legislative a fost elaborat de Procuratură încă acum câteva luni, dar în condițiile ciclurilor politice, campaniilor electorale și lipsei unor organe cu drepturi de decizie depline, înaintarea acestora a fost amânată. În zilele următoare, Procuratura Generală va înainta acest pachet de inițiative Guvernului, pentru avizările corespunzătoare, pentru ca în cel mai scurt timp să putem trece deja la implementarea noilor reglementări.

Inițiativele pot fi consultate pe site-ul instituției, la rubrica ”transparența”, subrubrica ”transparența decizională”.

procuratura generala, stoianoglo, top

Știri similare

Externe

Putin permite străinilor să servească în armata rusă pe timp de mobilizare

Viață

Transportatorii ies în stradă cu microbuzele: vor claxona în PMAN și își vor prezenta revendicările

Politică

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Mihaela Conovali
| 8 iulie, 2025
16:53

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere.