Maib atrage 20 de milioane EUR de la EFSE pentru a accelera creșterea afacerilor și a susține dezvoltarea economică

Maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova și un motor esențial al dezvoltării sectorului financiar și al economiei, se remarcă în mod constant prin atragerea de capital internațional, promovarea inovației financiare și construirea de parteneriate strategice pe termen lung. Prin această abordare, banca direcționează finanțare pe termen lung de înaltă calitate și cu valoare adăugată ridicată, consolidând reziliența economică și sprijinind alinierea sectorului privat din Moldova la standardele europene. 

Maib anunță semnarea unui acord de împrumut subordonat în valoare de 20 de milioane EUR, pe un termen de 10 ani, cu Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE). Această investiție consolidează poziția de capital a maib și parteneriatul strategic de 20 de ani, care s-a materializat în peste 50 de milioane EUR finanțare totală, alături de servicii personalizate de consultanță și sprijin pentru dezvoltarea capacităților instituționale în domenii precum ESG, managementul riscurilor climatice și bankingul sustenabil.

Noua facilitate de împrumut subordonat va spori capacitatea de creditare a maib, sprijinind microîntreprinderile și IMM-urile să investească, să se adapteze și să prospere într-un context economic în continuă schimbare.

Oxana Bînzaru, Director Regional, Finance in Motion, Co-Manager al EFSE:

„Această investiție marchează un nou capitol în parteneriatul nostru cu maib și consolidează angajamentul comun față de ecosistemul antreprenorial din Moldova. Prin fortificarea capitalizării maib, extindem capacitatea băncii de a oferi finanțare stabilă, pe termen lung, companiilor locale. Atunci când antreprenorii au acces la finanțare sigură, investesc cu încredere, creează locuri de muncă și își dezvoltă reziliența. Împreună, prin parteneriat și viziune comună, consolidăm fundamentele economiei Republicii Moldova.”

Macar Stoianov, Vicepreședinte maib: 

Maib conectează mediul de afaceri din Moldova la bunele practici internaționale, la soluții financiare și de lifestyle inovatoare și la finanțări pe termen lung, sprijinind dezvoltarea economică. Acest acord consolidează capacitatea maib de a oferi finanțare sustenabilă antreprenorilor și IMM-urilor, ajutându-i să investească, să creeze locuri de muncă și să contribuie la modernizarea țării. Totodată, reflectă încrederea EFSE și Finance in Motion, cu care maib are un parteneriat de 20 de ani, inclusiv prin împrumuturi subordonate anterioare. Le suntem recunoscători pentru sprijinul continuu în dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai dinamic.”

Maib stimulează antreprenoriatul și creșterea IMM-urilor

Maib are un rol important în dezvoltarea antreprenoriatului și a IMM-urilor din Moldova, combinând capabilități solide de deservire a clienților cu soluții personalizate, produse inovatoare și finanțare durabilă. Banca își consolidează în continuare poziția în acest segment, cota de piață a creditelor pentru IMM-uri ajungând la 35,6% în trimestrul III 2025, față de 22,5% în 2020 – o creștere de peste 13 puncte procentuale. Această evoluție reflectă dedicația maib pentru finanțare personalizată, execuție disciplinată și inovație digitală continuă, menite să răspundă nevoilor în schimbare ale micilor afaceri.

Pentru a deservi mai bine antreprenorii, maib a investit semnificativ în tehnologie și în dezvoltarea unor capabilități centrate pe client, asigurând acces facil la serviciile bancare. O inițiativă-cheie reprezintă maib business, platforma digitală dedicată microîntreprinderilor și IMM-urilor, lansată în 2025. Platforma a atras peste 11.800 de clienți, cu peste 43% utilizatori activi lunar, fiind utilizată în prezent de aproape o treime din baza de clienți IMM ai băncii. Aceasta permite efectuarea plăților și transferurilor, tranzacții valutare, administrarea completă a conturilor și cardurilor, procesarea salariilor și semnături digitale, oferind proprietarilor de afaceri posibilitatea de a-și gestiona operațiunile eficient și de la distanță.

Creșterea creditării a fost susținută și de extinderea limitelor de credite preaprobate, adaptate nevoilor clienților. Valorificând datele și automatizarea, maib calculează zilnic limite de credit de până la 5 milioane MDL pentru diferite segmente de business. Peste 20.000 de microîntreprinderi și IMM-uri beneficiază deja de limite de credit prestabilite, având acces imediat la finanțare aliniată obiectivelor lor de creștere.

Performanțele maib în susținerea IMM-urilor și capabilitățile sale digitale au fost recunoscute la nivel internațional, în 2024 banca fiind desemnată de Global Finance „Cea mai Bună Bancă pentru IMM-uri în Europa Centrală și de Est”, iar de EMEA Finance – „Cea mai Digitală Bancă în Europa Centrală și de Est”. 

Un instrument strategic pentru consolidarea capitalului și creștere sustenabilă

Împrumutul subordonat reprezintă un instrument de finanțare pe termen lung, de înaltă calitate, eligibil ca și capital de nivel 2 (Tier 2) – o formă de capital reglementat – care consolidează suplimentar baza solidă de capital a maib și îi sporește capacitatea de a extinde finanțarea pentru antreprenori și IMM-uri. Acesta susține diversificarea surselor de finanțare și întărește structura de capital pe termen lung a băncii, facilitând o creștere sustenabilă și consolidând capacitatea maib de a finanța cel mai dinamic segment al economiei Moldovei – antreprenorii și companiile cu ritm accelerat de dezvoltare.

Facilitatea este pe deplin conformă cerințelor de capital ale Băncii Naționale a Moldovei și întărește suplimentar poziția solidă de capital a maib, oferind un sprijin substanțial pentru continuarea finanțării afacerilor din Moldova.

Tu conduci. maib 

Despre EFSE

Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) este un fond de investiții cu impact, dedicat stimulării dezvoltării economice și prosperității în Europa de Sud-Est și Caucaz. Prin cele două subfonduri ale sale – Regional Sub-Fund (RSF) și Ukraine Sub-Fund (USF) – EFSE oferă soluții financiare personalizate pentru a încuraja antreprenoriatul, a consolida incluziunea financiară și a sprijini economiile locale.

EFSE a fost inițiat în 2005 de către KfW Development Bank, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și al Comisiei Europene. Prima inițiativă de acest tip bazată pe un parteneriat public-privat, EFSE își atrage capitalul de la agenții donatoare, instituții financiare internaționale și investitori instituționali privați. Finance in Motion GmbH, Germania, este administratorul portofoliului EFSE, iar Hauck & Aufhäuser Fund Services S.A., Luxemburg, acționează în calitate de administrator al fondului.

Pentru mai multe informații despre Fondul European pentru Europa de Sud-Est, accesați: www.efse.lu

Despre Finance in Motion

Finance in Motion structurează, administrează și oferă consultanță pentru aproape 4 miliarde de euro distribuite în 10 fonduri, toate clasificate conform Articolului 9 din Regulamentul SFDR. Aceste fonduri de private markets generează impact pentru oameni și planetă prin intermediul instituțiilor financiare regionale, al investițiilor directe, precum și prin servicii de consultanță și programe de consolidare a capacităților.

Fondată în Germania și beneficiind de expertiză locală ce se extinde din America Latină până în Europa de Est, compania investește pe piețele emergente de peste 20 de ani.

Pentru mai multe informații: www.finance-in-motion.com

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând o cotă de 35,5% din depozite și 37,7% din împrumuturi din întregul sistem bancar la sfârșitul trimestrului III al anului 2025. Este un creditor disciplinat, cu o rată a creditelor neperformante (NPL, IFRS) de 1,0% și un nivel solid de capitalizare, având o rată de adecvare a capitalului (CAR) de 20,7% la data de 30 septembrie 2025. Maib este o bancă de importanță sistemică pentru țară, deservind aproape jumătate din populație și fiind unul dintre cei mai mari angajatori privați din Moldova, cu o forță de muncă de peste 2 500 de persoane. Banca se dedică să ofere valoare acționarilor săi, distribuind 45% din profitul obținut în 2024 sub formă de dividende, în valoare totală de aproape 32 de milioane de euro. Din 2018, acționarul majoritar al maib este un consorțiu format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup important în gestionarea activelor din Țările Baltice, și Horizon Capital, un fond de investiții privat axat pe piețele emergente.Pentru mai multe detalii despre maib: www.maib.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, prima reacție după declararea stării de alertă  de mediu în Republica Moldova, din cauza poluării râului Nistru

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu o primă reacție după poluarea masivă a râului Nistru, fapt care a provocat sistări de apă și declararea stării de alertă  de mediu pentru o perioadă de 15 zile. În seara de 15 martie, pe contul de X al șefei statului a fost publicat un mesaj în limba engleză.

Maia Sandu a publicat un mesaj în limba engleză pe rețaua X: 

Atacul Rusiei asupra centralei hidroelectrice de la Novodnistrovsk, din Ucraina, a provocat scurgeri de petrol în râul Nistru, punând în pericol aprovizionarea cu apă a Moldovei.

Am declarat alertă de mediu și acționăm pentru a ne proteja cetățenii. Rusia poartă întreaga responsabilitate”, a scris șefa statului.

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele: Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

Activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Substanța petrolieră din Nistru: Ucraina a blocat scurgerea? Ce spun reprezentanții Chișinăului

Autoritățile din Republica Moldova au o comunicare cu cele ucrainene. Ucraina, ca și Republica Moldova, a instalat baraje de protecție. În același timp, substanța petrolieră continuă să fie prezentă, iar țara noastră trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat dacă Republica Moldova colaborează cu autoritățile din Ucraina și dacă partea ucraineană a sigilat sau blocat scurgerea care a ajuns până în țara noastră.

„Avem o comunicare cu partea ucraineană. Respectiv, și ei au instalat anumite baraje de protecție, dar în acest moment tot ce putem să vă spunem este că această substanță continuă să fie prezentă în așa fel încât noi trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate”, a răspuns Hajder.

Întrebat dacă filtrele de protecție instalate în țara noastră au un termen de valabilitate și dacă periodic acestea trebuie schimbate, oficialul a răspuns: „Cu siguranță. Asta este una dintre metodele aplicate. De aceea, în următoarele ore va sosi un nou ajutor suplimentar din partea României, pentru a ne asigura că există resurse necesare și echipament necesar de a schimba aceste filtre”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

screenshot

„Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”. Ministrul Mediului, după instituirea stării de alertă

Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, în care a fost instituită alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Potrivit oficialului, poluantul continuă să se reverse în Nistru, iar volumul de petrol este mult mai mare decât cel anunțat inițial de 1,5 tone.

„În noaptea de 7 martie, atacul brutal al Rusiei asupra complexului hidroenergetic Novodnestrovsk a provocat scurgere masivă a produselor petroliere în Nistru. Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. (…) Chiar și în acest moment, poluantul continuă să se reverse în Nistru, și observăm că volumul de petrol este mult mai mare decât cel anunțat inițial de 1,5 tone. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”, a declarat ministrul Mediului.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Guvernul a aprobat: stare de alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Ce prevede

Guvernul Republicii Moldova a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Decizia a fost luată duminică, 15 martie, în timpul unei ședințe de Guvern. Potrivit autorităților, starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, printre care Drochia, Soroca și Chișinău, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și, parțial, localități precum Hîncești, Ialoveni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

„Această decizie vine după monitorizarea situației din ultimele zile. (…) Spre regret, unda de poluare cu produse petroliere continuă să se deplaseze pe cursul râului, iar în unele sectoare din nordul Nistrului nivelul contaminaților depășește limitele admise. Prin instituirea stării de alertă de mediu, vom putea mobiliza mai rapid resursele suplimentare și consolida intervenția instituțiilor statului pentru a limita impactul asupra mediului și pentru a preveni orice risc la adresa sănătății populației”, a declarat premierul Alexandru Munteanu în debutul ședinței Guvernului.

Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, a spus că în prezent există indicii clare că unda de poluare continuă să se deplaseze în aval, iar în zona Naslavcea-Soroca se înregistrează depășiri ale valorilor admise pentru produse petroliere și hidrocarburanți aromatici. „Chiar dacă în unele puncte, valorile pot reveni temporar în limitele acceptabile, substanța continuă să vină în valuri”, a spus Diaconu la ședința Guvernului.

Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

„Acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante”

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că autoritățile instituie din timp un mecanism juridic, care permite prevenirea agravării acesteia.

Centrul a precizat că acest regim oferă autorităților câteva pârghii importante:

  • intensificarea intervențiilor tehnice, inclusiv instalarea de baraje antipoluare suplimentare și sisteme de captare a poluanților în punctele strategice ale râului;
  • posibilitatea instituirii unor restricții temporare privind captarea și utilizarea apei în sectoarele unde analizele indică depășiri ale valorilor admise, pentru a preveni contaminarea sistemelor de alimentare cu apă;
  • mobilizarea rapidă a resurselor suplimentare, inclusiv utilizarea bunurilor din rezervele de stat și cele care nu sunt sub administrarea directă a statului, implicarea structurilor de intervenție suplimentare și integrarea echipelor internaționale care au venit în sprijinul Republicii Moldova prin Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, în paralel se va continua: monitorizarea permanentă a calității apei; intervențiile pentru limitarea răspândirii poluanților; cooperarea cu autoritățile din Ucraina și cu partenerii internaționali; informarea periodică a populației privind evoluția situației.

„În sectoarele unde există riscuri, autoritățile locale vor informa cetățenii să evite utilizarea apei din râul Nistru pentru consum, adăparea animalelor sau alte activități, până la revenirea parametrilor în limitele admise”, a adăugat Centrul.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: