Maib atrage 20 de milioane EUR de la EFSE pentru a accelera creșterea afacerilor și a susține dezvoltarea economică

Maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova și un motor esențial al dezvoltării sectorului financiar și al economiei, se remarcă în mod constant prin atragerea de capital internațional, promovarea inovației financiare și construirea de parteneriate strategice pe termen lung. Prin această abordare, banca direcționează finanțare pe termen lung de înaltă calitate și cu valoare adăugată ridicată, consolidând reziliența economică și sprijinind alinierea sectorului privat din Moldova la standardele europene. 

Maib anunță semnarea unui acord de împrumut subordonat în valoare de 20 de milioane EUR, pe un termen de 10 ani, cu Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE). Această investiție consolidează poziția de capital a maib și parteneriatul strategic de 20 de ani, care s-a materializat în peste 50 de milioane EUR finanțare totală, alături de servicii personalizate de consultanță și sprijin pentru dezvoltarea capacităților instituționale în domenii precum ESG, managementul riscurilor climatice și bankingul sustenabil.

Noua facilitate de împrumut subordonat va spori capacitatea de creditare a maib, sprijinind microîntreprinderile și IMM-urile să investească, să se adapteze și să prospere într-un context economic în continuă schimbare.

Oxana Bînzaru, Director Regional, Finance in Motion, Co-Manager al EFSE:

„Această investiție marchează un nou capitol în parteneriatul nostru cu maib și consolidează angajamentul comun față de ecosistemul antreprenorial din Moldova. Prin fortificarea capitalizării maib, extindem capacitatea băncii de a oferi finanțare stabilă, pe termen lung, companiilor locale. Atunci când antreprenorii au acces la finanțare sigură, investesc cu încredere, creează locuri de muncă și își dezvoltă reziliența. Împreună, prin parteneriat și viziune comună, consolidăm fundamentele economiei Republicii Moldova.”

Macar Stoianov, Vicepreședinte maib: 

Maib conectează mediul de afaceri din Moldova la bunele practici internaționale, la soluții financiare și de lifestyle inovatoare și la finanțări pe termen lung, sprijinind dezvoltarea economică. Acest acord consolidează capacitatea maib de a oferi finanțare sustenabilă antreprenorilor și IMM-urilor, ajutându-i să investească, să creeze locuri de muncă și să contribuie la modernizarea țării. Totodată, reflectă încrederea EFSE și Finance in Motion, cu care maib are un parteneriat de 20 de ani, inclusiv prin împrumuturi subordonate anterioare. Le suntem recunoscători pentru sprijinul continuu în dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai dinamic.”

Maib stimulează antreprenoriatul și creșterea IMM-urilor

Maib are un rol important în dezvoltarea antreprenoriatului și a IMM-urilor din Moldova, combinând capabilități solide de deservire a clienților cu soluții personalizate, produse inovatoare și finanțare durabilă. Banca își consolidează în continuare poziția în acest segment, cota de piață a creditelor pentru IMM-uri ajungând la 35,6% în trimestrul III 2025, față de 22,5% în 2020 – o creștere de peste 13 puncte procentuale. Această evoluție reflectă dedicația maib pentru finanțare personalizată, execuție disciplinată și inovație digitală continuă, menite să răspundă nevoilor în schimbare ale micilor afaceri.

Pentru a deservi mai bine antreprenorii, maib a investit semnificativ în tehnologie și în dezvoltarea unor capabilități centrate pe client, asigurând acces facil la serviciile bancare. O inițiativă-cheie reprezintă maib business, platforma digitală dedicată microîntreprinderilor și IMM-urilor, lansată în 2025. Platforma a atras peste 11.800 de clienți, cu peste 43% utilizatori activi lunar, fiind utilizată în prezent de aproape o treime din baza de clienți IMM ai băncii. Aceasta permite efectuarea plăților și transferurilor, tranzacții valutare, administrarea completă a conturilor și cardurilor, procesarea salariilor și semnături digitale, oferind proprietarilor de afaceri posibilitatea de a-și gestiona operațiunile eficient și de la distanță.

Creșterea creditării a fost susținută și de extinderea limitelor de credite preaprobate, adaptate nevoilor clienților. Valorificând datele și automatizarea, maib calculează zilnic limite de credit de până la 5 milioane MDL pentru diferite segmente de business. Peste 20.000 de microîntreprinderi și IMM-uri beneficiază deja de limite de credit prestabilite, având acces imediat la finanțare aliniată obiectivelor lor de creștere.

Performanțele maib în susținerea IMM-urilor și capabilitățile sale digitale au fost recunoscute la nivel internațional, în 2024 banca fiind desemnată de Global Finance „Cea mai Bună Bancă pentru IMM-uri în Europa Centrală și de Est”, iar de EMEA Finance – „Cea mai Digitală Bancă în Europa Centrală și de Est”. 

Un instrument strategic pentru consolidarea capitalului și creștere sustenabilă

Împrumutul subordonat reprezintă un instrument de finanțare pe termen lung, de înaltă calitate, eligibil ca și capital de nivel 2 (Tier 2) – o formă de capital reglementat – care consolidează suplimentar baza solidă de capital a maib și îi sporește capacitatea de a extinde finanțarea pentru antreprenori și IMM-uri. Acesta susține diversificarea surselor de finanțare și întărește structura de capital pe termen lung a băncii, facilitând o creștere sustenabilă și consolidând capacitatea maib de a finanța cel mai dinamic segment al economiei Moldovei – antreprenorii și companiile cu ritm accelerat de dezvoltare.

Facilitatea este pe deplin conformă cerințelor de capital ale Băncii Naționale a Moldovei și întărește suplimentar poziția solidă de capital a maib, oferind un sprijin substanțial pentru continuarea finanțării afacerilor din Moldova.

Tu conduci. maib 

Despre EFSE

Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) este un fond de investiții cu impact, dedicat stimulării dezvoltării economice și prosperității în Europa de Sud-Est și Caucaz. Prin cele două subfonduri ale sale – Regional Sub-Fund (RSF) și Ukraine Sub-Fund (USF) – EFSE oferă soluții financiare personalizate pentru a încuraja antreprenoriatul, a consolida incluziunea financiară și a sprijini economiile locale.

EFSE a fost inițiat în 2005 de către KfW Development Bank, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și al Comisiei Europene. Prima inițiativă de acest tip bazată pe un parteneriat public-privat, EFSE își atrage capitalul de la agenții donatoare, instituții financiare internaționale și investitori instituționali privați. Finance in Motion GmbH, Germania, este administratorul portofoliului EFSE, iar Hauck & Aufhäuser Fund Services S.A., Luxemburg, acționează în calitate de administrator al fondului.

Pentru mai multe informații despre Fondul European pentru Europa de Sud-Est, accesați: www.efse.lu

Despre Finance in Motion

Finance in Motion structurează, administrează și oferă consultanță pentru aproape 4 miliarde de euro distribuite în 10 fonduri, toate clasificate conform Articolului 9 din Regulamentul SFDR. Aceste fonduri de private markets generează impact pentru oameni și planetă prin intermediul instituțiilor financiare regionale, al investițiilor directe, precum și prin servicii de consultanță și programe de consolidare a capacităților.

Fondată în Germania și beneficiind de expertiză locală ce se extinde din America Latină până în Europa de Est, compania investește pe piețele emergente de peste 20 de ani.

Pentru mai multe informații: www.finance-in-motion.com

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând o cotă de 35,5% din depozite și 37,7% din împrumuturi din întregul sistem bancar la sfârșitul trimestrului III al anului 2025. Este un creditor disciplinat, cu o rată a creditelor neperformante (NPL, IFRS) de 1,0% și un nivel solid de capitalizare, având o rată de adecvare a capitalului (CAR) de 20,7% la data de 30 septembrie 2025. Maib este o bancă de importanță sistemică pentru țară, deservind aproape jumătate din populație și fiind unul dintre cei mai mari angajatori privați din Moldova, cu o forță de muncă de peste 2 500 de persoane. Banca se dedică să ofere valoare acționarilor săi, distribuind 45% din profitul obținut în 2024 sub formă de dividende, în valoare totală de aproape 32 de milioane de euro. Din 2018, acționarul majoritar al maib este un consorțiu format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup important în gestionarea activelor din Țările Baltice, și Horizon Capital, un fond de investiții privat axat pe piețele emergente.Pentru mai multe detalii despre maib: www.maib.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Tarifele la lumină nu vor crește, în pofida cererilor furnizorilor? Junghietu: premise pentru o „ajustare semnificativă nu sunt”

Există posibilitatea ca tarifele la energia electrică să rămână neschimbate, însă, la acest subiect, se va expune Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Declarația a fost făcută pe 18 februarie de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în contextul solicitărilor Premier Energy și FEE Nord de a majora tariful. Potrivit ministrului, ANRE urmează să analizeze toate cifrele, însă „devierile pozitive la acei doi operatori nu ar prezenta necesitatea de a crește tarifele” sau o „reajustare semnificativă nu este prevăzută”.

Junghietu a amintit că, pe 10 decembrie 2025, a spus că „există riscul ca acele accesări de energie de avarie să influențeze tariful” la energia electrică.

„Cererea depusă de către furnizorii de energie electrică urmează să fie evaluată de către ANRE, dar elemente de ajustare semnificativă a tarifului, de fapt, nu sunt. Da, achizițiile de energie electrică în luna decembrie și ianuarie s-au făcut la un preț un pic mai mare decât prețul din tarif. (…) Corespunzător, în perioada următoare, dacă și vremea începe să țină cu noi, prețul mediu ponderat de achiziție ar urma să aibă tendință de scădere. Ne așteptăm ca ANRE-ul să se expună asupra acelei solicitări, dar reajustare semnificativă nu este prevăzută”, a precizat ministrul.

Întrebat despre opiniile unor experți, referitoare la faptul că s-au înregistrat devieri pozitive mai multe luni în timpul verii inclusiv, ceea ce nu necesită majorări acum a tarifului, și întrebat dacă există premise sau nu de a fi majorat prețul la energie electrică, ministrul a răspuns: „Să nu uităm și faptul că, în luna august a anului trecut, datorită energiei electrice produse local din surse regenerabile și energiei electrice mai ieftine importate din Ucraina, a fost posibilă acea ajustare în direcția scăderii tarifelor la energia electrică, și la furnizor din partea de nord a țării, și cel din centru și sud. La moment, am zis că o să se expună ANRE-ul după ce analizează toate cifrele, iar devierile pozitive menționate la acei doi operatori, anume acest element, nu ar prezenta necesitatea de a crește tarifele la energia electrică. Dar ANRE-ul se va expune”.

Întrebat dacă ar putea să rămână tarifele actuale în vigoare, ministrul a spus: „Ar putea să rămână. Deci există posibilitatea ca tarifele să rămână acele actuale, dar ANRE-ul se va expune”.

***

Amintim că Premier Energy, care deservește consumatorii din sudul și centrul țării, și FEE Nord, care deservește consumatorii din nordul țării, au transmis către ANRE solicitări pentru ajustarea tarifelor la energia electrică. Premier Energy solicită 3,83 lei/kWh. Tariful actual este 3,59 lei/kWh. FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh. Tariful actual este 4 lei/kWh.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că solicitările sunt legate de procurarea energiei de avarie, de consumul sporit în regiune și de disponibilitate.

Bizlaw.md

Cristina Pereteatcu pleacă din funcția de secretar de stat al Ministerului Energiei: „Am rămas un om integru”

Secretara de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a fost eliberată din funcție. Aceasta a transmis, într-o postare pe Facebook, că a muncit „mult” cât timp a deținut postul, dar și că cea mai mare reușită a sa este că a rămas „un om integru”.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, 18 februarie, eliberarea Cristinei Pereteatcu din funcția de secretară de stat a Ministerului Energiei. Decizia, adoptată cu vot unanim, va intra în aceiași zi.

Îi mulțumim doamnei Pereteatcu pentru toate proiectele și inițiativele pornite și în derulare. Și îi urăm mult succes în continuare”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

La rândul său, Cristina Pereteatcu a publicat un mesaj despre plecarea de la minister.

Trei ani fără o lună. Că am muncit mult nu are rost să scriu. Pentru asta am venit, să pun umărul la dezvoltarea sectorului. Despre câte am reușit, ar fi corect să vorbească cei cu care am gestionat multiple situații, cot la cot. Eu una închei o etapă, pentru că începe alta. Dar cred că cea mai mare reușită este că am rămas un om integru și nu m-am trădat pe mine”, a spus aceasta.

Amintim că Cristina Pereteatcu a fost numită secretară de stat a Ministerului Energiei în martie 2023. Aceasta a fost responsabilă de relațiile internaționale și digitalizare.

Cristina Peteteatcu are experiență în promovarea drepturilor omului, activând un timp la Berlin. Are studii în limbi străine, studii juridice și management.

De asemenea, a făcut parte în multiple ocazii din delegația Ministerului Energiei în cadrul procesului de screening bilateral cu Uniunea Europeană.

Tudor Mardei | NewsMaker

Bolea compară trenul Iași – Chișinău cu cele din Tokyo: „Confortul nu este diferit”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a comparat trenul care circulă pe ruta Iași – Chișinău cu trenurile de mare viteză din Tokyo, Japonia. Oficialul a declarat, la postul N4, că diferențele de confort „nu sunt mari”.

„Trenul care circulă azi la Iași nu este mai rău decât altele. Am circulat, spre exemplu, prin Tokyo. Confortul din trenul nostru care te duce la Iași nu este diferit. Trenul nou, modernizat, nu este cu mult diferit de trenul care merge prin Tokyo cu viteză de 350 de km la oră”, a declarat Vladimir Bolea.

Declarația vine în contextul discuțiilor privind modernizarea infrastructurii feroviare. Recent, ministrul a anunțat că Republica Moldova și România vor implementa un proiect comun de electrificare a liniei de cale ferată care unește orașele Iași și Ungheni. Implementarea proiectului va dura 36 de luni și ar putea fi un prim pas pentru extinderea căii ferate electrificate până la Chișinău. 

Declarația vine în contextul discuțiilor privind modernizarea infrastructurii feroviare. Recent, ministrul a anunțat că Republica Moldova și România vor implementa un proiect comun de electrificare a liniei de cale ferată dintre Iași și Ungheni. Implementarea acestuia ar urma să dureze aproximativ 36 de luni și ar putea reprezenta primul pas pentru extinderea ulterioară a căii ferate electrificate până la Chișinău. Detalii – AICI.

În cadrul emisiunii de la N4, Vladimir Bolea a precizat că, în 2026, ar urma să fie finalizat și studiul de fezabilitate pentru tronsonul Ungheni – Chișinău.

„Ulterior începem proiectarea și construcția tronsonului de cale ferată european, nou, de la 0, în paralel cu cea pe care o avem astăzi largă, până la Chișinău, cu finalitatea ei în fața Aeroportului. Proiectanții vor veni cu soluții tehnice și trenul se va opri în fața Aeroportului. Asta este ceea ce vrem să construim și să facem. Urmează până în 2030 – 2034, în dependență de soluțiile tehnice, pentru că vorbim de un proiect de circa 350 de milioane de euro”, a mai precizat oficialul.

Reamintim, primul tren a pornit din Chişinău spre Iaşi, la staţia Socola, în septembrie 2015. Trenul are 265 de locuri, este modernizat, are sistem wi-fi și aer condiţionat. În medie, călătoria până la Iași durează 3 ore.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tudor Mardei / Newsmaker

Ministru: Un embargou al Ucrainei asupra vinurilor moldovenești ar provoca pierderi de $35 mln

Un eventual embargou din partea Ucrainei asupra produselor vitivinicole moldovenești ar genera pierderi de circa 35 milioane de dolari pentru Republica Moldova. Estimarea a fost făcută de către ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, în cadrul ediției din 17 februarie a emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1. În același timp, oficialul a precizat că deocamdată Kievul nu ar fi pus accent pe un astfel de scenariu, după suspendarea importurilor de carne de pasăre din Ucraina.

Ludmila Catlabuga a spus că decizia privind suspendarea importului de carne de pasăre din Ucraina a fost luată din raționamente legate de protecția consumatorilor din Republica Moldova.

Aceasta a menționat că, în prezent, se poartă discuții cu partea ucraineană la acest subiect. Potrivit oficialei, autoritățile naționale au solicitat „garanții” că produsele certificate de Ucraina, din punct de vedere al calității, respectă standardele din Republica Moldova.

Am venit și noi cu propuneri și soluții de a monitoriza și treptat a permite acele loturi de carne de pasăre bine controlate și conduse cu certificare de calitate și la nivel european. Pentru că și ei exportă spre Uniunea Europeană. Au 17 companii care sunt listate către exportul european. (…) Încercăm să ducem acele negocieri bilaterale constructive ca să putem elimina această defecțiune tehnică, eu i-aș zice, în contextul depistării acestei substanțe interzise”, a adăugat ministra.

În același timp, Ludmila Catlabuga a dat asigurări că capacitatea de a asigura piața națională cu carne de pasăre nu va fi afectată de această interdicție.

Sectorul avicol este un sector care se revigorează mai repede decât oricare altele. Ei au un termen de reînnoire a efectivului de până în 45 de zile. Numărul sau popularea fermelor poate fi mai rapidă. Din discuții cu asociațiile de profil, ne-au asigurat că riscuri nu sunt de a nu putea acoperi. (…) Partea de procesare, unde de fapt acopereau acel deficit de carne, era luat din Ucraina. Dar avem și alte piețe. (…) Procesatorii mi-au menționat și despre Polonia, și despre România”, a spus ea.

Totodată, Ludmila Catlabuga a declarat că un eventual embargo pentru produsele vitivinicole moldovenești, drept măsură de răspuns la sistarea temporară a importului de carne de pasăre din Ucraina, nu a fost „accentuat” în discuțiile cu autoritățile ucrainene.

Ministra Agriculturii a mai precizat că sectorul vitivinicol are exporturi în valoare de circa 35 de milioane de dolari către Ucraina, iar o potențială interdicție asupra acestora ar fi o pierdere.

Sigur că nu ne-am dori să pierdem această oportunitate de a livra și exporta în continuare. Dar de cealaltă parte, vrem… Și am lăsat mesaj foarte clar, sper că suntem înțeleși și la nivelul diplomației cu ambasadele, cu miniștrii, omologii cu care comunică, cu agențiile de resort, ca să putem asigura acele garanții pe care le așteaptă și cetățenii noștri”, a spus ea.

Amintim că, pe 26 ianuarie, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că Republica Moldova suspendă temporar importul de carne de pasăre și produse derivate din Ucraina. Hotărârea a fost luată după ce în loturile de furaje finite pentru păsări provenite din Ucraina a fost depistată substanța interzisă metronidazol.

Recent, IPN a scris, cu trimitere la sursele sale, că Republica Moldova și Ucraina poartă discuții pentru a rezolva problema, însă negocierile nu au reușit să deblocheze piața moldovenească pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre. Iar pe 6 februarie, vicepremierul Ucrainei, Taras Kacika, ar fi trimis Ludmilei Catlabuga și ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, o scrisoare în care a avertizat că Kievul ar putea introduce un embargo asupra produselor moldovenești. Conform agenției de presă, Kacika nu a precizat ce bunuri ar putea fi vizate, însă interlocutorii săi au confirmat că ar putea fi vorba despre produse vitivinicole.

calm.md

„Există o grabă, trebuie să fie un proces mai lung”. Directorul executiv CALM critică reforma administrației publice locale

O reformă este necesară, însă, în acest proces, trebuie să mergem treptat. În prezent, în procesul de reformă a administrației publice locale există o anumită grabă. Declarațiile au fost făcute de directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, la ediția din 17 februarie a emisiunii Rezoomat de la RealitateaTV. Potrivit lui Furdui, în Moldova deseori se vine cu comparații cu diferite țări, însă acestea mai întâi și-au rezolvat problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. „La noi punem căruța înaintea cailor”, a declarat Furdui.

„O reformă este necesară, cu siguranță. Întrebarea principală, în cazul dat, este: în ce direcție o luăm, cum facem reforma aceasta ca, cu adevărat, să ajungem la un model care să fie, în primul rând, agreat de marea majoritate, care să nu genereze tulburări, dezechilibre, un haos administrativ? Să fie o reformă care să nu aducă înrăutățirea situației cetățenilor”, a declarat Furdui.

Potrivit lui Furdui, „este foarte bine că secretarul general, Guvernul, a început consultări prealabile, cum motivează dumnealor, în vederea elaborării unui concept”. „Admitem că va fi prezentat acest concept, cum ni se promite, în luna martie. Va exista timp pentru a fi consultat serios? Sunt întrebări, pentru că noi vedem că există o anumită grabă. Există un calendar că până în iunie trebuie finalizat, practic, procesul”, a menționat el.

Directorul executiv al CALM a spus că, în acest proces, trebuie „să mergem treptat”, să fie „un proces mai lung, mai clar, mai explicativ pentru cetățeni”. „Primul mit că: UE ne cere nouă reforma administrativ-teritorială. Cel mai mare neadevăr. (…) Pentru că, la nivelul UE, reforma administrației și modul cum e organizată administrația publică, inclusiv teritorială, nu este în competența UE. (…) Mi se pare că e un mit foarte periculos, pentru că, în cazul când apar probleme, cei care pedalează pe ideea că UE ne impune nouă această reformă și noi trebuie, în grabă, să o facem, e o mare greșeală strategică. (…) Ulterior, insuccesul sau anumite probleme legate de această reformă vor fi pur și simplu asociate cu UE. Vă închipuiți cum asta, mai departe, o să influențeze atitudinea oamenilor asupra acestui proces?”, a adăugat Furdui.

Furdui a mai spus că „la noi, deseori, se vine cu comparații cu diferite țări”. „Se dă exemplu, deseori, a Estoniei. (…) Dar, stă știe lumea că, înainte ca ei să facă reformele, au parcurs o etapă destul de lungă de timp. Nu într-un an au făcut-o, nu în doi ani. Doi, au primit cel puțin 20 de miliarde numai din partea Uniunii Europene, plus la asta cam tot atât au primit de la prietenii lor din Țările Nordice. Au rezolvat, în mare parte, problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. După asta, au ajuns la concluzia aceasta. (…) La noi punem căruța înaintea cailor. Noi, înainte ca să creăm niște servicii minime/elementare, noi zicem invers: dintâi facem reforme și, după asta, o să fericim oamenii”, a declarat Furdui.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a declarat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Acesta a spus că „e normal să existe îngrijorări” și că „de aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună”. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: