коллаж NM

„Stoianoglo a trecut o linie roşie”. Ministrul Justiției a comentat acuzațiile lansate de procurorul general

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco susține că procurorul general Alexandr Stoianoglo „a trecut o linie roșie”, fâncând uz de funcția de pe care o deține, pentru a încălca dreptul la viața privată. Potrivit lui Litvinenco, aceste acțiuni reprezintă „un caz de corupție și trafic de influență”. Prin intermediul unui mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, șeful Ministerului Justiției a anunțat că acțiunile lui Stoianoglo „sunt suficiente pentru cel puțin inițierea unei proceduri disciplinare, dar poate și mai mult”.

Sergiu Litvinenco a calificat drept „penibilă” ieșirea lui Alexandr Stoianoglo în conferința din 4 octombrie.

„În primul rând, Stoianoglo a trecut o linie roşie, folosind funcţia pe care o deţine în interes propriu şi acesta este un caz de corupţie şi trafic de influenţă calificat. Or, încălcarea dreptului la viață privată se admite doar în interesul urmăririi penale și nicidecum în interesul personal al individului care încă mai deţine funcția de Procuror General. În al doilea rând, Stoianoglo a confirmat indirect că așa numitul concurs pentru selectarea sa ca Procuror General a fost trucat. Despre faptul că el va fi ”alesul” se știa înainte de începerea acestuia”, a menționat ministrul Justiției.

Potrivit oficialului, cel mai grav este faptul că Alexandr Stoianoglo a menționat că Veaceslav Platon a fost consultat de conducerea Procuraturii în dosarul „frauda bancară”.

„Asta e cel mai grav – Stoianoglo a recunoscut că a beneficiat de favoruri din partea lui Platon, prin faptul că i-a solicitat ”ajutorul”. Vorbim de o „favoare” oferită de un inculpat unui procuror general! Nu doar bunul simţ (se vede clar că Stoianoglo nu-l mai are), dar chiar Legea nu admite așa ceva decât în cadrul unor mecanisme procedurale (martor, expert etc.). Toate acestea sunt suficiente pentru cel puțin inițierea unei proceduri disciplinare. Dar poate și mai mult. Şi vom demara cât de curând acţiunile necesare”, a menționat Litvinenco.

Amintim că, potrivit modificărilor la Legea cu privire la Procuratură, care au intrat în vigoare pe 3 septembrie, procurorul general poate fi demis în urma unei evaluări a activității acestuia.

Amintim că, în cadrul unei conferințe de presă, procurorul general a anunțat că a intrat în posesia unor discuții purtate de ex-procurorul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari, potrivit cărora, acesta ar fi avut legături cu politicieni, printr-o rețea de ONG-uri și experți ”independenți”, dar și reprezentanți ai mass-media, precum și cu ex-ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko. Informațiile au fost preluate dintr-un telefon deținut de Viorel Morari.

Întrebat de jurnaliști despre legătura sa cu Veaceslav Platon, Stoianoglo a răspuns: „Nu l-am văzut pe Platon din 2009 și nici atunci nu am avut nicio relație. Pentru prima oară l-am revăzut aici, la Procuratura Generală, când a fost audiat în dosarul „furtul miliardului”. (…) Niciodată nu am comunicat. Am avut, în 2020, la sfârșitul anului 2-3 întâlniri, l-am rugat să acorde ajutor în investigarea furtului miliardului. L-am primit oficial, în această clădire, cu respectarea tuturor procedurilor”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: