Comisia juridică a Parlamentului s-a întrunit, pe 20 august, în ședință pentru a analiza documentele remise de Procuratura Generală, cu privire la progresele înregistrate în dosarul „furtul miliardului”. Așa cum a anunțat în ajun, șeful instituției, Alexandr Stoianoglo, nu a venit în plenul Parlamentului.
„Constatăm că, din păcate, procurorul general Alexandr Stoianoglo nu a dat curs invitației noastre de a fi prezent la ședință. Totodată, vă informez că procurorul general a remis un răspuns la solicitarea Parlamentului, la care a anexat o notă informativă, care a fost distribuită tuturor deputaților. (…) Este decizia dânsului de a nu se prezenta, iar asta nu înseamnă că noi, deputații, nu trebuie să ne onorăm angajamentul și să facem tot posibilul pentru a informa despre progresul în acest dosar”, a relatat Grosu la începutul ședinței.
Speakerul Parlamentului a propus Comisiei juridice să analizeze nota informativă și raportul de progres. Ulterior, se va desfășura o ședință, la finalul căreia se va întocmi un raport și un proiect de hotărâre, care va fi prezentat Parlamentului, iar deputații vor avea posibilitatea să adreseze întrebări. La final, va fi adoptată o poziție a Legislativului în acest sens.
Deputatul fracțiunii Partidului „ȘOR” Denis Ulanov i-a adus la cunoștință lui Igor Grosu că formațiunea pe care o reprezintă a înregistrat o inițiativă legislativă „privind colaborarea interinstituțională pentru eficientizarea și urgentarea aplicării în practică a mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase” și a solicitat includerea subiectului în agenda parlamentară a ședinței de astăzi. Proiectul de lege urmează a fi examinat în cadrul Comisiei juridice.
***
Parlamentarii s-au întrunit pe 20 august în ședință extraordinară. În agendă figurează un singur subiect: audieri parlamentare privind progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar.
În noiembrie-decembrie 2014, suma de aproximativ 1 miliard de dolari, scoasă din trei bănci moldovene, a fost transferată în străinătate, iar gaura din sistemul bancar a fost acoperită cu împrumuturi de la Banca Națională acordate cu garanția Guvernului. Prima garanție a fost dată de guvernul Leancă, chiar înainte ca banii să plece în străinătate.
În cadrul unei conferințe de presă din 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că intenționează să propună modificarea legislației pentru ca să fie trași la răspundere nu doar organizatorii și beneficiarii vizați în dosarul „furtul miliardului”, dar și persoanele care au votat hotărârile de Guvern care au permis devalizarea sistemului național bancar.
Întrebat la cine anume se referă, Stoianoglo a răspuns: „Pînă acum, am vorbit despre organizatorii „furtului miliardului”, despre beneficiari, dar organele de urmărire penală nu au analizat acțiunile și deciziile adoptate de Guvern. Noi avem o problemă legată de tragerea la răspundere penală a oamenilor care au fost în componența unor organe colegiale. În cel mai apropiat timp, vom veni cu niște propuneri de modificare a legislației, inclusiv cu privire la tragerea la răspundere a oamenilor din organele colegiale”.
Procurorul general a refuzat să ofere nume și a menționat că este vorba despre „toți membrii Guvernului care au participat la luarea deciziilor, în perioada respectivă: 2014-2015”.
Șeful Procuraturii Generale a remarcat că, într-un an și jumătate, procurorii au finalizat și expediat în judecată zeci de dosare în privința foștilor conducători ai Băncii Naționale a Moldovei, ai altor bănci, implicați în această schemă, administratori ai procesului de insolvabilitate, angajați ai Holdingului „Șor” și alte persoane implicate în furtul miliardului, pe bunurile cărora au fost instituite sechestre de circa 3,1 miliarde de lei.
