EPA/SERGEY DOLZHENKO

Studiu: 38% dintre moldoveni consideră că este posibil să se infecteze cu COVID-19

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Sănătate Publică au publicat pe 2 octombrie rezultatele celui de-al doilea studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova. Potrivit studiului, doar 38% dintre respondenți consideră că se pot infecta cu noul coronavirus.

În ceea ce privește utilizarea măștii de protecție, respondenții au declarat:

– aproape fiecare al doilea folosește mască de utilizare multiplă;

– 35% – mască chirurgicală sterilă de unică folosință;

– 23% – mască nesterilă de unică folosință.

Deși măștile de singură folosință se recomandă să fie schimbate după prima folosire, doar 84% au respectat această recomandare în cazul măștilor chirurgicale sterile și 65% în cazul măștilor nesterile. În medie, masca nesterilă este purtată de 5,2 ori înainte de a fi schimbată cu una nouă, masca chirurgicală sterilă – de 5,3 ori, iar cea de folosire multiplă – de 4,5 ori.

Studiul mai arată că mai mulți oameni simt că virusul este aproape de ei (18,5 în iulie și 30% în august).

·       59% din respondenți continuă să considere că mass-media exagerează relatările despre noul coronavirus.

·       83% din respondenți sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor. 

Peste 90% din populația adultă susține că a respectat principalele măsuri de prevenire a infecției: purtarea măștii, spălarea pe mâini cu săpun timp de 20 secunde, utilizarea dezinfectanților, acoperirea nasului și a gurii în caz de tuse sau strănut, respectarea distanței sociale. Pe de altă parte, doar 59% au evitat evenimentele sociale.

·       47% din respondenți susțin că situația lor financiară personală s-a înrăutățit în ultimele 3 luni, iar pentru 49% a rămas neschimbată.

Totodată, sondajul arată o descreștere semnificativă a comportamentelor nesănătoase la populație:

– 13% au făcut mai puțin sport decât de obicei (față de 34% în iulie),

– 5% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă (17% în iulie)

– 2% au băut mai mult alcool, decât de obicei (8% în iulie).

Procentul respondenților care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a scăzut de la 60,5 în iulie la 28% în august.   

Respondenții au, în general, încredere mare în conversațiile cu familia / prietenii, consultațiile medicilor și în Organizația Mondială a Sănătății (ultimele două surse înregistrând o creștere semnificativă de încredere față de primul studiu). Medicul de familie, medicii în general și angajatorul continuă să fie cei mai de încredere.

Continuă să existe o acceptare foarte mare a faptului că Guvernul trebuie să aplice izolarea persoanelor infectate sau care au fost în contact cu cineva infectat cu COVID-19.

– 82% dintre respondenți (80% în iulie) sunt de acord cu purtarea măștilor în spațiul public.

– 52% (față de 61% în iulie) sunt de acord că grupurile în parcuri ar trebui să fie limitate la 3 persoane.

– Doar 41%  (în scădere cu 11% față de primul studiu) sunt de acord că doar cei peste 63 de ani ar trebui să stea acasă.

– 72% din respondenți consideră că persoanele care vin de peste hotare ar trebui să fie auto-izolați.

–  80% din respondenți sunt de acord cu redeschiderea școlilor și grădinițelor.

Acceptarea unui vaccin dacă ar fi disponibil nu s-a schimbat, fiind în proporție de 31%.

Factorii principali care ar favoriza acceptarea vaccinului sunt: dacă vaccinul este utilizat de mai mult timp, fără efecte secundare grave; dacă vaccinul este utilizat și în alte țări; țara în care este produs vaccinul și recomandarea de la medicul de familie.

·       79% din persoane sunt de acord cu deschiderea frontierelor, reluarea zborurilor și deschiderea piețelor (în creștere cu 9% față de iulie), iar la polul opus 30% nu sunt de acord cu deschiderea sălilor de sport și fitness (în descreștere cu 11% față de iulie).

·       73% dintre respondenți sunt de acord că vor continua să respecte restricțiile, chiar dacă nu vor mai fi obligatorii sau recomandate (în creștere cu 9% față de primul studiu).

 Sondajul a fost efectuat în perioada 14-21 august 2020, pe un eșantion probabilist de 1.009 persoane din 343 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză  și  Investigații  Sociologice,  Politologice  și Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.

În total, sunt planificate 4 runde ale studiului. Următorul val de colectare a datelor este planificat pentru mijlocul lunii octombrie 2020.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: Deputații «s-au împărțit» în fracțiuni, Grosu și-a păstrat funcția de speaker, iar Costiuc a fost nemulțumit de biroul primit

Prima ședință a Parlamentului: Sandu, fracțiunile

Președinta Maia Sandu s-a adresat de la tribuna Parlamentului noilor deputați aleși. Ea a declarat că aceștia trebuie «să justifice așteptările cetățenilor» și, în decurs de patru ani, să pregătească Republica Moldova pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

La prima ședință, deputații l-au reales pe liderul PAS, Igor Grosu, în funcția de președinte al Parlamentului și au format șase fracțiuni. PAS a anunțat crearea unei majorități parlamentare, iar în fracțiunea sa au intrat toți cei 55 de deputați aleși pe lista partidului. Printre aceștia se numără și Dinu Plîngău și Stela Macari, care anterior declaraseră că vor deveni deputați independenți.

În schimb, opoziția de stânga s-a divizat: socialiștii și comuniștii, care au intrat în Parlament în cadrul «Blocului Patriotic», au format fracțiuni separate — de 17 și, respectiv, opt deputați. Iar colegul lor de Bloc, liderul Partidului «Viitorul Moldovei», Vasile Tarlev, nu s-a alăturat nici unei fracțiuni, devenind singurul deputat independent.

Fracțiuni proprii au format și Blocul «Alternativa», «Partidul Nostru» al lui Renato Usatîi, precum și Partidul «Democrația Acasă» condus de Vasile Costiuc (transcrierea integrală a ședinței poate fi citită aici).

Apropo, Costiuc s-a declarat extrem de nemulțumit de biroul care i-a fost repartizat «lângă veceu» și a acuzat conducerea Parlamentului de «umilirea opoziției». La ședință, Costiuc a venit purtând tradiționala sa cușmă.

Despre cum a decurs prima ședință a noului Parlament, cine cu cine s-a aliat sau cine de cine s-a despărțit și ce declarații au făcut liderii forțelor politice care au intrat în legislativ, citiți în materialul «PAS pe baricade, opoziția dezbinată, Costiuc „pe axa București—Washington“».

Iar în materialul «PAS fără Sandu, „trădare de patrie“ pentru legături cu Rusia și virajul spre dreapta», Newsmaker împreună cu experți au analizat raportul de forțe din Parlament și perspectivele politice ale partidului de guvernământ, ale «greilor» din opoziție și ale noilor jucători parlamentari.


Primul ministru: consultări

Maia Sandu a invitat fracțiunile parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. PAS l-a propus deja pentru această funcție pe omul de afaceri Alexandru Munteanu, care a declarat că Maia Sandu l-a telefonat personal pentru a-i propune să conducă Guvernul Republicii Moldova.

Blocul «Alternativa» intenționează să participe la consultările privind candidatura premierului, deși, după cum a menționat Alexandr Stoianoglo, încă nu a primit o invitație oficială din partea Președintei. De asemenea, «Alternativa» nu a decis dacă va susține candidatura lui Munteanu. Totuși, potrivit lui Stoianoglo, este deja un lucru pozitiv faptul că «candidatul este un tehnocrat, fără legături cu partidele politice».


Compensații pentru încălzire

Începând cu 3 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova vor putea depune cereri pentru obținerea compensațiilor la încălzire. Despre aceasta a anunțat ministrul Muncii, Alexei Buzu, îndemnând cetățenii să se înregistreze pe platforma compensatii.gov.md. Buzu a precizat că, și în acest an, compensațiile vor fi acordate în bani, nu sub formă de reduceri în facturi.


Refacerea râului Nistru

Banca Mondială a acordat Republicii Moldova un grant de 7,9 milioane de dolari pentru restabilirea ecosistemului râului Nistru și combaterea poluării acestuia. Reprezentanții băncii au calificat acest ajutor drept «un pas semnificativ» spre dezvoltarea durabilă și consolidarea cooperării regionale.


Uniunea Europeană și ONG-urile din Moldova

Parlamentul European a aprobat alocarea a 25 de milioane de euro pentru sprijinirea organizațiilor neguvernamentale din țările Parteneriatului Estic, inclusiv din Republica Moldova. Astfel, Bruxellesul a decis să «compenseze parțial stoparea sprijinului din partea Statelor Unite» pentru societatea civilă.


Întâlnirea Maiei Sandu cu principesa Margareta

Maia Sandu s-a întâlnit la Chișinău cu principesa Margareta a României și cu principele Radu, cu care a discutat despre proiectele realizate în Republica Moldova cu sprijinul familiei regale, inclusiv în domeniul educației și al promovării integrării europene.


Agenda zilei, 23 octombrie:

  • 10:00 — Conferință de presă la Ministerul Agriculturii.
  • 13:00–17:00 — Consultările privind candidatura premierului la Președinție.
  • 16:00 — Conferință de presă a ministrului Energiei.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: