Андрей Мардарь / NewsMaker

Studiu: 41% dintre moldoveni ar accepta să se vaccineze împotriva infecției COVID-19

41% dintre moldoveni ar accepta să se vaccineze împotriva infecției COVID-19. Totodată, a scăzut cu 9% (de la 46% la 37%) procentul persoanelor care afirmă că nu se vor vaccina cu siguranță. Acestea sunt datele celui de-al patrulea studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova, publicat de Ministerul Sănătății. 

Potrivit studiului, vaccinul este acceptat mai mult de către persoane în vârstă și bărbați.

Factorii ce contează cel mai mult în decizia de vaccinare (cel puțin 3 din 4 respondenți) se referă la asigurarea că vaccinul a fost utilizat de mult timp fără efecte adverse, asigurarea interacțiunii libere cu membrii familiei și prietenii după vaccinare, asigurarea gratuită a vaccinului și recomandarea din partea Organizației Mondiale a Sănătății și a medicului de familie.

Nivelul încă redus de acceptabilitate a vaccinului este condiționat de îngrijorarea că vaccinul ar putea avea efecte secundare grave asupra sănătății (83% din respondenți).

Neîncrederea în procesul de vaccinare este alimentată de zvonurile negative din spațiul public. Astfel, 82% din respondenți au auzit lucruri rele despre vaccinuri, în special că acestea au efecte secundare grave și că au eficacitate redusă. Totodată, fiecare al zecelea respondent a fost expus faptului că prin vaccinare se urmărește implantarea de cipuri în corpul uman.

Dintre respondenții care acceptă să fie vaccinați, 41% ar accepta orice vaccin oferit de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Fiecare a patra persoană adultă (25%) continuă să nu creadă că noul coronavirus COVID-19 este real sau nu este sigură că acesta există.

Studiul patru confirmă tendința de creștere continuă a procentului respondenților care consideră că este probabilitate mare să se infecteze cu COVID-19 (de la 33% în iulie 2020 la 48% în martie 2021). Mai mult ca atât, se atestă o creștere semnificativă a procentului persoanelor care consideră că vor avea forme severe în caz de infectare: de la 29% în noiembrie 2020 la 43% în martie 2021.

De asemenea, studiul confirmă creșterea continuă a numărului de persoane care simt că virusul este aproape de ei (de la 18% în iulie 2020 la 36% în martie 2021) și se răspândește rapid (de la 63% în iulie 2020 la 77% în martie 2021).

Menționăm că sondajul a fost efectuat în perioada 10-21 martie 2021, pe un eșantion de 1009 persoane din 423 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Buzu, la o discuție despre alegeri cu cetățeni din Drochia: „Suntem popor sau suntem bâdle”. Reacții și explicația ministrului (VIDEO)

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în timpul unei întâlniri cu un grup de oameni în satul Pelenia, raionul Drochia, că alegerile parlamentare vor arată dacă „suntem popor sau suntem „bâdle””. Un videoclip cu afirmația oficialului a fost publicat de Natalia Ixari, consiliera primarului capitalei, pe 7 septembrie. Exprimarea ministrului a atras un val de reacții critice din partea mai multor concurenți la scrutin: în timp ce unii au catalogat limbajul drept unul „stradal”, alții au menționat că vor sesiza Comisia Electorală Centrală. Ulterior, Alexei Buzu, care face campanie electorală pentru Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), deși nu figurează în lista formațiunii pentru parlamentare, a venit cu o reacție în care a menționat că imaginile video ar fi „scoase din context” și ar avea drept scop „să semene confuzie”.

În imaginile video, Alexei Buzu discută cu câteva zeci de persoane, subiectul fiind alegerile din această lună.

Ministrul le-a spus oamenilor că „nu este suficient” doar să iasă ei înșiși la vot în ziua scrutinului, ci trebuie să convingă și alte persoane să o facă. „Trebuie să vorbiți cu cei din mahala, trebuie să vorbiți cu cei din colectivul de muncă, trebuie să vorbiți cu membrii de familie, cu prieteni. Trebuie să mobilizați”, a menționat el.

Oficialul le-a mai vorbit celor prezenți despre importanța scrutinului. Acesta a spus: „Asta-i despre țara noastră. Pe 28 (28 septembrie, ziua când vor avea loc alegerile parlamentare – n. r.) va fi un exercițiu în care vom pune o oglindă în fața noastră. Și acolo vom vedea ce-i acolo: suntem popor sau suntem „bâdle””.

Reacții

Exprimarea ministrului Muncii și Protecției Sociale a provocat un val de reacții negative din partea contracandidaților la alegerile parlamentare pe rețelele de socializare.

Tatiana Crețu, candidată independentă, a scris: „Domnule Buzu, nu trebuie să așteptați până pe 28 septembrie ca să aflați cine sunt bâdlele. Noi și astăzi putem să vă spunem”.

Partidul Național Moldovenesc a condamnat declarațiile lui Buzu.

În Uniunea Europeană nu întâlnim asemenea derapaje de limbaj, întrucât pluralismul de opinie și pluripartidismul sunt valori fundamentale respectate și promovate. Nu poate fi calificat drept „bâdlă” omul care nu mai crede în propaganda unor mari realizări economice a guvernării PAS, când realitatea arată o creștere de doar 0,1%, una rușinoasă. Nu poate fi insultat astfel cetățeanul care s-a întors din diaspora pentru a contribui la schimbare, dar a găsit uși închise doar pentru că nu este membru PAS”, a menționat PNM.

Ion Ceban, primar de Chișinău și lider al Blocului „Alternativa”, a declarat într-un spot electoral că a fost „șocat de afirmațiile ministrului. „Noi cu dvs. nu suntem bâdle și să demonstrăm asta pe data de 28 septembrie, la alegerile parlamentare. (…) Hadeți să facem dreptate pentru toți!”, a spus el.

La rândul său, Corina Cojocaru, soția liderului Partidului Social Democrat European, Tudor Ulianovschi, a menționat că video-ul cu discuția lui Buzu cu cetățenii a arătat „nivelul său de profesionalism”. „În loc să unească societatea prin valori europene precum respectul, dialogul și pluralismul, reprezentanții PAS aleg un limbaj stradal care dezbină și societate și vor rămâne în istoria țării drept “politicienii cu cele mai multe perle și erori de comunicare” văzute vreodată”, a mai menționat Cojocaru.

Iar Olesea Stamate, candidată independentă, a declarat că afirmația ministrului a lăsat-o „fără cuvinte”. Totodată, Stamate, care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate în aprilie în urma unui scandal privind Legea amnistiei, a acuzat PAS că „a trădat” valorile cărora ea și oamenii în care crede au rămas „fideli”.

Pe lângă latura morală, există și cea juridică însă. Ministrul Buzu fiind implicat în procesul electoral contrar principiilor Comisiei de la Veneția cu privire la folosirea resurselor administrative. Voi depune o sesizare în acest sens la Comisia Electorală Centrală, pentru a opri acest dezmăț politic”, a adăugat concurenta electorală.

Explicația lui Buzu

După reacțiile apărute în mediul online, Alexei Buzu a venit cu o reacție la controversatul videoclip, pe Facebook.

Am fost și voi fi mereu alături de fiecare cetățean al acestei țări. Unii concurenți electorali aleg să recurgă la manipulări—imagini scoase din context menite să semene confuzie. Adevărul nu se schimbă prin înregistrări scoase din context. El rămâne acolo unde a fost mereu: în fapte, în muncă onestă și în respectul față de oameni. Continuăm cu fruntea sus!”, a declarat el.

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie, iar campania electorală a demarat oficial pe 29 august.

Șapte miniștri din Guvernul Recean și-au suspendat activitatea pe durata campaniei electorale. Alexei Buzu nu face parte din listă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: