Tudor Mardei / Newsmaker

„Multă zarvă”: Ministrul Sănătății, despre hantavirus și riscurile pentru Moldova VIDEO

În contextul focarului de hantavirus la bordul unei nave de croazieră, ministrul Sănătății, Emil Ceban, a dat asigurări că nu este niciun risc pentru Republica Moldova. Oficialul a spus că autoritățile „țin la control acest lucru”. Totuși, a menționat că „poate să fie doar niște focare iată așa locale undeva”, iar Agenția Națională pentru Sănătate Publică conlucrează cu toate structurile din țară, inclusiv cu vama. Precizările au fost făcute pe 13 mai, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Ce a declarat ministrul Sănătății

„Este multă zarvă acum în presa internațională. Vreau să vă asigur că nu este niciun risc pentru Republica Moldova. Este un virus care se transmite exclusiv la răzătoare. Ca regulă, mai frecvent acestea sunt guzganii. Deci, este un virus care nu se transmite de la om la om. Omul se poate contamina numai atunci când ingeră praful sau produse alimentare contaminate cu excrementele rozătoarelor. Pentru ca să fie acest lucru, trebuie să fie un număr foarte mare de rozătoare”, a declarat ministrul Sănătății.

Potrivit lui Emil Ceban, „acest caz, care s-a întâmplat, este un focar”. „Respectiv, chiar și dacă se întâmplă, clinica este ca la toate infecțiile respective. Ele pot să aibă diferite geneze, diferite afectări. Poate să fie afectarea pulmonară și să se manifeste ca o pneumonie. Noi, astăzi, în Republica Moldova, ținem la control acest lucru. Nu a fost înregistrat niciun caz. (…) Sperăm noi că nu vom avea contaminări. Poate să fie doar niște focare iată așa locale undeva. (…) Agenția de Sănătate Publică conlucrează absolut cu toate structurile din țară, inclusiv și cu vama. Ca să cunoașteți, orice persoane care trec frontierele sunt controlate. Dacă sunt suspecte la temperatură, erupții și alte cutanate și alte simptome… deci el este izolat”, a adăugat ministrul.

Întrebat care este rata de mortalitate comparativ cu Coronavirusul, ministrul a răspuns: „Nu este descrisă în literatură o rată înaltă de mortalitate”. La precizarea jurnaliștilor că presa internațională scria că ar fi de 40 la sută, Emil Ceban a menționat: „Rata de mortalitate depinde, iarăși, de rata de îmbolnăvire. Rata de îmbolnăvire este foarte mică, mai ales că toate aceste persoane sunt din diferite țări, de aceea și rata de mortalitate arată că este mare”.

Ce se știe despre focarul de infecție cu hantavirus

Focarul de infecție cu hantavirus a avut loc la bordul vasului de croazieră „Hondius”, în timpul unei croaziere în Oceanul Atlantic, în aprilie și mai 2026. Pe 11 aprilie, la 10 zile după plecarea navei din portul din Argentina, a murit un cetățean olandez. Ulterior au murit soția sa, precum și o pasageră din Germania, a relatat Meduza.

Potrivit sursei citate, la momentul plecării din Argentina, pe „Hondius” se aflau 175 de persoane, inclusiv 114 pasageri (încă șase pasageri s-au îmbarcat ulterior). 34 de persoane au părăsit vasul la sfârșitul lunii aprilie, când încă nu se știa ce se întâmplă exact la bord. Ulterior, la unii dintre aceștia a fost depistat, de asemenea, hantavirusul. Restul au ajuns pe 10 mai în Tenerife, Spania, de unde au fost evacuați în țările lor de origine. La bordul vasului se aflau persoane din peste 20 de țări. În total, până la 11 mai, se știa despre nouă persoane infectate. La o altă persoană exista suspiciunea de infecție.

Specialiștii au stabilit că motivul focarului este hantavirusul Andes, unul dintre cei mai periculoși reprezentanți ai acestei familii. Doar acesta se transmite de la om la om. Totuși, acest lucru se întâmplă doar în cazul unui contact apropiat și îndelungat.

OMS a recomandat ca, la sosirea în țara de origine, toți cei care s-au aflat la bordul vasului „Hondius” să fie plasați în carantină timp de șase săptămâni și să li se verifice zilnic starea de sănătate.

La 11 mai, debarcarea pasagerilor și a unor membri ai echipajului a fost finalizată. Totuși, o parte a echipajului a rămas la bordul navei pentru a o aduce în portul din Țările de Jos, unde va avea loc dezinfectarea completă a vasului.

***

Menționăm că, pe 7 mai curent, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) explica faptul că hantavirusurile reprezintă un grup de virusuri care afectează în mod natural anumite specii de rozătoare și care, ocazional, se pot transmite la om. Infecția face parte din categoria zoonozelor, iar transmiterea are loc, cel mai frecvent, prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urina, excrementele sau saliva rozătoarelor infectate. De asemenea, infectarea poate surveni prin contactul secrețiilor contaminate cu mucoasele sau leziunile pielii și, mai rar, prin mușcătura de rozătoare. Potrivit ANSP, un caz suspect de infecție cu hantavirus este caracterizat prin febră acută asociată cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în prezența unui context epidemiologic sugestiv și confirmarea de laborator.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Screenshot

Ex-vicepremier pentru reintegrare: Locuitorii din Transnistria trebuie să aibă garanția că nu-și vor pierde proprietățile sau veniturile

Locuitorii regiunii transnistrene trebuie să primească garanții clare că, în cazul reintegrării țării, nu-și vor pierde proprietățile, nu le vor scădea veniturile și vor beneficia de protecție socială și acces la studii. Declarația a fost făcută de fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea, la prezentarea unui studiu despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și soluționarea conflictului transnistrean, din 8 septembrie.

„Sunt niște lucruri foarte simple, dar foarte importante pentru oameni: garanții că nu își vor pierde proprietățile – apartamentul, terenul, mașina – că nu îi va costa bani să confirme sau să reconfirme că acestea îi aparțin”, a declarat Flenchea.

Potrivit fostului vicepremier, locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului trebuie să le fie garantat și faptul că reintegrarea nu va duce la scăderea veniturilor. Garanțiile ar urma să vizeze inclusiv pensiile, protecția socială și accesul la educație.

„Și nu în ultimul rând, garanții unor eventuale drepturi colective dacă ajungem la statut special”, a precizat fostul viceprim-ministru responsabil de dosarul transnistrean în Guvernul Chicu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării studiului „Dilema strategică a Republicii Moldova: aderarea la UE, reintegrarea teritorială și lecțiile Ciprului”.

Autorii studiului – Dionis Cenușa și Alexandru Flenchea – au analizatmodul în care Republica Moldova poate avansa în procesul de aderare la UE în paralel cu eforturile de reintegrare teritorială, precum și lecțiile care pot fi desprinse din experiența Ciprului.

Printre recomandările formulate în studiu se numără oferirea unor garanții interne credibile, legale, politice, sociale și economice pentru locuitorii regiunii transnistrene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: