Un studiu, elaborat de Direcția analitică a Centrului Național Anticorupție (CNA), constată mai multe riscuri de corupție ce țin de domeniul ocrotirii de stat a monumentelor. În cadrul acestuia, experții anticorupție declară că au analizat activitatea Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) și au identificat mai multe amenințări, care apar la etapa de examinarea și adoptare a deciziilor.

Una dintre principalele concluzii formulate de CNA în analiza sa, este că odată cu schimbarea, înainte de termen, a componenței CNMI numărul proiectelor avizate s-a majorat de la 47 % la 95%.

Analiza a identificat 15 cazuri în care vechea componență a Consiliului a respins, cel puțin o dată, proiectele solicitanților, iar noua componență a acceptat avizarea acestora. Studiul arată că, în mare parte era vorba despre edificarea unor construcții în zonele istorice ale capitalei, reconstrucția unor anexe la monumente sau restaurarea fațadelor unor clădiri cu statut protejat.

„Aici intervine un aspect important expus în Studiu, care indică asupra faptului că atribuțiile CNMI se pot intersecta, prin natura lor, cu interese private. Potrivit analizei, 20 dintre cei 26 de membri ai CNMI au fost fie fondatori, fie factori de decizie la 9 întreprinderi de stat și 18 companii private, inclusiv din domeniul arhitectural. Astfel, membrii Consiliului ar avea legături cu mediul de afaceri”, comunică reprezentanții CNA.

Totodată, sursa menționează că conflictele de interese nu sunt consemnate în procesele-verbale ale ședințelor CNMI după cum prevede Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, care, de altfel, nu prevede sancțiuni pentru nedeclararea acestora.

„În consecință, există pericolul ca în procesul adoptării deciziilor să fie promovate interese private, fapt ce constituie un risc major de corupție”, se spune în Studiu.

Urmare a analizei strategice a CNA, s-a mai stabilit că deciziile Consiliului între cele două etape de examinare a documentației de proiect sunt inconsecvente, ele se schimbă de la o etapă la alta. „Pe marginea unor cazuri lipsesc deciziile motivate, iar practica judiciară arată că 2/3 din contestațiile depuse în instanțele de judecată sunt soluționate în favoarea petiționarilor”, declară CNA.

În același timp, CNA atrage atenția asupra necesității instituirii unui mecanism de salarizare viabil a membrilor CNMI. „Or, Studiul arată că unii membri ai Consiliului au încasat venituri salariale doar în baza funcției de specialitate, nu și din calitatea de membru al CNMI. În viziunea autorilor analizei, acest aspect vulnerabil afectează direct integritatea procesului decizional la CNMI”, se arată în comunicatul Centrului.

„Toate riscurile de corupție identificate de CNA compromit, atât integritatea membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice, cât și a persoanelor fizice sau juridice, interesate de monumentele aflate sub protecția statului, și ele trebuie înlăturate, este concluzia finală a Studiului”, comunică sursa.

Mai multe detalii sunt disponibile în Studiu.

***

De menționat că membrii Consiliului Național al Monumentelor Istorice vor fi selectați în bază de concurs. Executivul a aprobat, pe 12 ianuarie, modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului. Noile modificări stabilesc necesitatea organizării concursului pentru funcțiile vacante de membru al Consiliului și pentru funcțiile ocupate în alt mod decât prin concurs, cu excepția funcționarilor publici numiți în cadrul Ministerului Culturii.

De asemenea, modificările propuse includ două temeiuri suplimentare de încetare a calității de membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice pentru persoanele care au ocupat aceste funcții fără concurs și pentru persoanele în privința cărora a fost viciată procedura de selecție în funcția de membru al Consiliului, în bază de concurs. În aceste situații, încetarea calității de membru al Consiliului se va dispune printr-un ordin al ministrului Culturii.

Menționăm că membrii Consiliului au un mandat de trei ani, iar actuala componență a acestei structuri a fost numită în funcție în luna ianuarie a anului 2021, fără concurs.

Consiliul este format din 13 membri specializați în domeniul protejării patrimoniului arhitectural-istoric, reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale cu preocupări statutare în domeniu, precum şi până la 3 funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii. La 8 septembrie 2021, Guvernul a votat un nou mecanism de selectare a membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice, pentru a crea premisele unei competiții deschise în procesul de selectare a membrilor Consiliului și pentru a asigura accederea celor mai buni specialiști și experți în domeniul patrimoniului arhitectural-istoric.