Imagine simbol

Studiu: Moldova este sufocată de deșeuri. Ce cantitate de plastic produce, anual, fiecare locuitor al țării?

Fiecare cetățean al Republicii Moldova produce, anual, circa 53 de kilograme de deșeuri din plastic. Date statistice în acest sens au fost prezentate pe 6 iunie de Ministerul Mediului în parteneriat cu Asociația Experților Pro Mediu și Institutul Național de Cercetări Economice. Experții susțin că în fiecare an, în țara noastră sunt importate, pe cap de locuitor, circa 20 de kilograme de produse din plastic, acestea fiind, în cele mai multe cazuri, ambalaje de unică folosință. Polietilena și polipropilena sunt, astfel, tipurile de plastic cele mai utilizate în Moldova.  

Studiul făcut public vizează șase grupuri țină: 1. Autoritățile publice locale de nivelul I; 2. Producătorii și importatorii de produse în ambalaje de plastic; 3. Antreprenorii care prestează servicii; 4. Entitățile care posedă autorizație de mediu pentru gestionarea deșeurilor; 5. Consumatorii finali, persoane fizice, precum și 6. comunitatea civilă, asociații, organizații non-profit.

Datele studiului arată că cel puțin 75% la respondenți consideră că legislația ce ține de gestionarea deșeurilor, în special a deșeurilor din plastic, nu este suficient de dură, iar pe alocuri chiar ineficientă. De la 75 și până la 100% din respondenți consideră, de asemenea, că sancțiunile prevăzute de Codul Contravențional, aplicate pentru gestionarea proastă a deșeurilor, sunt prea blânde și ineficiente în lupta cu deșeurile. Opinia nu a fost împărtășită de prestatorii de servicii, care au considerat, în marea majoritate, că sancțiunile impuse sunt suficient de dure. Între timp, între 75 și 100% din respondenți consideră că taxele acumulate pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului nu sunt utilizate eficient.

În ceea ce privește actualul Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, marea majoritate a respondenților au declarat că acesta nu duce și nu va duce la îmbunătățirea condițiilor pentru colectarea separată și reciclarea ambalajelor de plastic. Excepție sunt, și de această dată, prestatorii de servicii. 82% la sută din respondenții din această categorie consideră că acest regulament va îmbunătăți condițiile pentru colectarea separată.

Întrebați dacă legislația motivează suficient APL-urile să organizeze și să colecteze separat deșeurile din plastic, practic 100% din respondenți au răspuns negativ. Opinia este împărtășită și de 96% din primăriile din țară, care au spus că nici Regulamentul, nici legislația, nu sunt suficient de motivante.

Studiul mai arată că 76 la sută din agenții economici cunosc despre inițiativele care se așteaptă la nivel european; iar 61,9% sunt pregătiți pentru aceste provocări legislative. Între timp, posibile modificări la legislație, care ar interzice utilizarea deșeurilor din plastic, sunt salutate de 36 la sută din consumatorii finali. Alți 40% din respondenți au spus că se vor conforma, deși se așteaptă că prețurile vor crește, 16% nu sunt de acord, iar alte 8% au spus că vor continua să utilizeze produsele din plastic de unică folosință. Comunitatea civilă susține, în raport de sută la sută, modificarea legislației în acest sens. Pe de altă parte, 31 la sută din moldovenii chestionați au spus că nu percep cât de gravă este problema deșeurilor din plastic în Moldova, în timp ce marea majoritate au spus că avem probleme de la grave până la foarte grave.

„Acest studiu arată un tablou foarte clar: noi încă continuăm azi să achiziționăm produse ambalate în plastic, iar decizia noastră, care ne determină să facem acest lucru, este prețul, or se consideră că produsele ambalate în plastic sunt cu mult mai ieftine decât alte produse, cum ar fi hârtie, sticlă, etc”, a declarat Rodica Perciun, expert, Institutul Național de Cercetări Economice.

„În continuare, ne propunem să desfășurăm pe larg o serie de instrumente economice și să începem să le aplicăm în funcție de categoria de plasic folosit. Aceste vor include – stimulente fiscale, subvenții, taxe pentru a descuraja, în special taxe pentru consumul ambalajului de unică folosință sau taxe pe cantitatea totală de ambalaje din plastic utilizate de comercianții cu amănuntul”, a declarat Tatiana Țugui, director AO Asociația Experiților de mediu Pro Mediu.

Anual, la nivel mondial, se produc 430 de milioane de tone metrice de plastic. Peste două treimi din aceste produse devin deșeuri rapid, ele fiind de scurtă durată. Doar în 2021, potrivit studiului citat, a fost generată, în total, cu 139 milioane de tone plastic de unică folosință mai mult decât în anii precedenți. Studiul arată că dacă vom continua în aceeași tendință, producția de plastic se va tripla până în anul 2060.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

больница, врач
Максим Андреев, NewsMaker/foto simbol

Chirurg din Soroca – condamnat la închisoare și obligat să achite 250.000 de lei despăgubiri

Un medic chirurg din Soroca a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip deschis. Conform procurorilor, acesta nu a efectuat o intervenție chirurgicală obligatorie, fapt ce a generat decesul pacientului. Instanța l-a privat și de dreptul de a profesa timp de trei ani, iar din contul său vor fi plătite despăgubiri de 250.000 de lei succesorului victimei. Sentința poate fi contestată în termen de 15 zile.

Conform Procuraturii Generale, medicul chirurg din cadrul Spitalului Raional Soroca a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. Totodată, instanța a decis să-l priveze de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitatea de lucrător medical pentru o perioadă de 3 ani. În același timp, s-a dispus ca din contul său să fie achitată suma de 250.000 de lei, cu titlu de despăgubiri, în beneficiul succesorului victimei.

Procuratura Generală susține că medicul a încălcat „regulile și metodele de acordare a asistenței medicale chirurgicale și de monitorizare” a unui bărbat de 57 de ani, care, la 9 august 2023, a fost internat în secția chirurgie cu diagnosticul de „ocluzie intestinală”, fapt care a condus la decesul pacientului, pe 21 august 2023, în secția reanimare a Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău.

Potrivit raportului de expertiză judiciară, inculpatul nu a respectat prevederile unui protocol, care recomandă intervenția chirurgicală pentru înlăturarea cauzei și restabilirea funcției intestinale. Protocolul prevede că, în cazul ocluziei cauzate de inflamație, operația urgentă amânată trebuie efectuată dacă tratamentul non-operator nu dă rezultate în 24-48 de ore, chiar și fără semne clare de agravare.

Medicul ar fi ignorat și prevederile Legii drepturilor pacientului, care impun explicarea clară a consecințelor în cazul refuzului intervenției medicale și consemnarea acestui refuz în documentația medicală, semnată de pacient sau de reprezentantul său și de medic. Conform procurorilor, refuzul nu a fost înregistrat. În același timp, „pacientului nu i-a fost acordat tratamentul chirurgical necesar”, fiind externat pe 14 august 2023. Intervenția chirurgicală a fost realizată abia în municipiul Chișinău, unde a survenit decesul.

Pe tot parcursul procesului, medicul a pledat nevinovat. Sentința poate fi contestată în termen de 15 zile.

Deținuții din penitenciarele de tip deschis sunt ținuți fără pază, dar sub supraveghere permanentă. În intervalul de la deșteptare până la stingere, aceștia se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului, în limitele stabilite de administrație. Cu permisiunea administrației, pot ieși fără supraveghere din penitenciar, dacă acest lucru este necesar pentru muncă, instruire sau în caz de boală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: