Andrei Mardari / NewsMaker

Studiu: Moldova stagnează la capitolul drepturi și condiții de viață pentru persoane LGBTI

Moldova a primit de 39 puncte, din 100, din partea Rainbow Index Europe 2024 – clasamentul care măsoară respectarea drepturilor persoanelor LGBTI* în 49 de țări europene. Scorul reprezintă o stagnare față de anul trecut, când Moldova a primit același număr de puncte. Per total, însă, țara noastră a pierdut două poziții în clasament – coborând de pe locul 25, pe 23. 

Rainbow Index Europe clasifică fiecare țară în funcție de șapte categorii: egalitate și nediscriminare; familie; infracțiuni și discursuri instigatoare la ură; recunoașterea legală a genului; integritatea corporală intersexuală; spațiul societății civile; și azil. Conform raportului detailat despre Moldova, sunt înregistrate carențe cu grad diferit de gravitate la multiple categorii.

La subcategoria acces la bunuri și servicii, o bancă din Moldova a refuzat să deservească o femeie trans din cauza diferenței dintre documentele ei și expresia sa de gen. În urma unei petiții, Consiliul pentru egalitate a constatat discriminarea și a emis recomandări băncii pentru a prevenii astfel de cazuri de discriminare.

La categoria egalitate și nediscriminare, un portal media din Moldova a dezvăluit locația unei tabere pentru persoane trans. În urma publicării locației și a amenințărilor venite la adresa persoanelor trans ca urmare a divulgării locației, organizatorii au fost nevoiți să mute tabăra în alt loc.

Autoritățile competente au constatat multiple instanțe în care unii cetățeni recurgeau la discurs instigator la ura față de persoanele LGBTI. Un cetățean a fost reținut de către autorități la intrarea în țară pentru emiterea de amenințări cu moartea la adresa unui ex-militar gay. În pofida existenței cadrului legal care descurajează și pedepsește discursul instigator la ură, multipli politicieni, partide și înalți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe din Moldova au difuzat mesaje ostile la adresa persoanelor LGBTI.

Un alt aspect la care Moldova stagnează este recunoașterea căsătoriilor de același gen. Curtea Europeană a Drepturile Omului (CtEDO), prin decizia în cazul Fedotova împotriva Rusiei din 17.01.2023, a subliniat că lipsa recunoașterii legale a cuplurilor de același sex reprezintă o încălcare a dreptului la viața privată și familială.

Clasamentul privind drepturile omului ale persoanelor a fost însoțit cu o serie de recomandări pentru îmbunătățirea condițiilor persoanelor LGBTI și asigurarea egalității: adoptarea de măsuri legale pentru a asigurarea egalității în privința căsătoriilor; permiterea schimbării numelui fără obstacole; adoptarea unui cadru juridic echitabil și transparent pentru recunoașterea legală a genului, bazat pe un proces de autodeterminare, fără cerințe abuzive.

Decizia CtEDO în cazul Fedotova împotriva Rusiei a creat un precedent și o cale pentru cetățenii țărilor aflate în jurisdicția curții, dar care nu recunosc legal cuplurile de același sex, să capete dreptul de a le fi recunoscute căsătoriile. În urma deciziei CtEDO, cel puțin trei cupluri din Moldova au încercat înregistrarea căsătoriei la Agenția Servicii Publice (ASP). Unul din cupluri a afirmat că intenționează să acționeze statul în instanța de judecată pe baza refuzului de la ASP.

***

*LGBTI – termen care se referă la persoane lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersex.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: