foto simbol. sursa: evz.ro

Sute de elevi s-au ales cu note mai mari, după ce au depus contestații: rezultatele finale la examenele de gimnaziu, sesiunea de bază

Pe 2 iulie, în instituțiile de învățământ au fost afișate rezultatele finale ale examenelor de absolvire a gimnaziului, sesiunea de bază, după examinarea contestațiilor. Cele mai multe contestații au fost depuse la disciplina „Istoria românilor și universală” și la „Limba și literatura română”. În total, peste 2.000 de note au fost majorate. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Potrivit ministerului, la examene au participat circa 30.000 de elevi. 

După anunțarea rezultatelor preliminare au fost depuse 9.796 de contestații din numărul total de 93.532 de note acordate în sesiunea de bază, ceea ce reprezintă 10,47%. Cele mai multe contestații au fost depuse la proba de examen istoria românilor și universală – 3.548, la limba și literatura română au fost depuse 3.015 contestații, la matematică – 2.422 de contestații, la limba și literatura română, alolingvi – 414, iar la limba și literatura rusă – 397 de contestații. 

În rezultatul examinării contestațiilor, au fost majorate 2.064 de note, ceea ce constituie 21,06% din numărul notelor contestate.

În rezultatul examinării contestațiilor, rata de promovare la disciplina istoria românilor și universală a crescut cu 0,30 de puncte procentuale și constituie 95,30%. La disciplinele matematică și la limba și literatura română, rata de promovare a crescut cu câte 0,20 de puncte procentuale și constituie 78%, și respectiv, 96%. La disciplina limba și literatura rusă, rata de promovare a crescut cu 0,16 puncte procentuale și reprezintă 96,66%, iar la limba și literatura română, alolingvi rata respectivă a crescut cu 0,43 de puncte procentuale, constituind 83,13%.  

Nota medie la disciplina limba și literatura română, în urma examinării contestațiilor, constituie 6,52, fiind în creștere cu 0,3. La disciplinele istoria românilor și universală, limba și literatura rusă, limba și literatura română, alolingvi, nota medie a crescut cu câte 0,2 unități și constituie 6,53, 6,41, și respectiv, 5,92.  La disciplina matematică, nota media, a înregistrat o creștere cu doar 0,1 unități și constituie 6,08.

Potrivit ministerului, în perioada 8-11 iulie va fi organizată sesiunea suplimentară a examenelor de absolvire a gimnaziului. Rezultatele preliminare după desfășurarea sesiunii suplimentare vor fi afișate în instituțiile de învățământ pe 21 iulie, iar rezultatele finale – după examinarea contestațiilor, vor fi anunțate pe 28 iulie.

***

Amintim că, anul acesta, pentru prima dată, toate examenele au fost monitorizate în fiecare școală din țară, cu sprijinul a peste 1.000 de observatori. Chiar și așa, 114 candidați au fost eliminați pentru tentativă de fraudă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: