infomarket.md

Sute de milioane de lei ratate la buget, prin Loteria Națională? Schema prin care s-a pus monopol pe jocurile de noroc

Anumiți factori de decizie ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Proprietății Publice, dar și alte persoane deocamdată neidentificate, ar fi creat premise pentru crearea unui monopol în domeniul industriei jocurilor de noroc. Afacerea a fost promovată în beneficiul unui cerc restrâns de persoane, prin intermediul Loteriei Naționale a Moldovei. Declarația a fost făcută pe 22 octombrie de procurorul general Alexandr Stoianoglo, care a precizat că în acest mod bugetul de stat a fost prejudiciat cu sute de milioane de lei.

„Vă amintiți probabil epopeea de la finele anului 2016, atunci când liderii neformali ai guvernării de la acea vreme, au decis să ”asaneze moral” națiunea și au anunțat despre interzicerea industriei jocurilor de noroc. Mai târziu, însă, s-au răzgândit și au decis că domeniul trebuie să devină monopol de stat. S-a sfârșit toată epopeea cu trecerea acestui sector al economiei către un parteneriat public-privat. Prin urmare, au fost operate anumite modificări legislative. După care, la nivel de Guvern și instituții cointeresate, a fost aprobată toata baza normativă corespunzătoare”, a explicat Stoianoglo.

Potrivit procurorului general, Ministerul Economiei și Infrastructurii a ”aranjat” condițiile tehnice pentru potențialii parteneri, astfel încât, de la bun început, să fie excluse din acest sector companiile autohtone. Mai mult, toate condițiile ar fi fost ajustate pentru o companie concretă, rezultatele concursurilor fiind previzibile.

Investigațiile au relevat că, anumiți factori de decizie ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Proprietății Publice, alte persoane deocamdată neidentificate, urmărind scopul facilitării unor agenți economici de a obține controlul în domeniul jocurilor de noroc, folosind intenționat situația de serviciu, ar fi creat premise pentru preluarea afacerii în beneficiul unui cerc restrâns de persoane, prin intermediul Loteriei Naționale a Moldovei, elaborând și promovând cadrul normativ necesar, precum și trucarea unor activități la nivel departamental și interdepartamental.

Astfel, prin Legea nr.291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea şi desfășurarea jocurilor de noroc, a fost instituit monopolul de stat în domeniu, fiind împuternicită cu organizarea și desfășurarea activității respective Loteria Națională a Moldovei – agent economic cu cotă integrală de stat, iar activitatea agenților economici în domeniul jocurilor de noroc a fost sistată, cu declararea nevalabilă a licențelor.

Loteria Națională a Moldovei urma să beneficieze de 75% din venituri, iar partenerul privat 25%. În realitate, conform estimărilor specialiștilor, raportul de repartizare a profitului din activitatea de organizare și desfășurare a loteriei, este de 11,4% – statul și 89,6 % – partenerul privat, deoarece Loteria Națională a Moldovei suportă costul serviciilor de distribuție și cheltuieli pentru fondul de câștiguri.

În intervalul 1 noiembrie 2018 – luna mai 2019 din vânzarea biletelor de loterie au fost încasate mijloace bănești în sumă de 325,98 milioane de lei, din care, 39,5 milioane de lei au revenit Loteriei Naționale a Moldovei, iar partenerului privat circa 81,5 milioane de lei.

La fel, dezavantajarea Loteriei Naționale a Moldovei se atestă și în sectorul automatelor de joc, fiindu-i atribuit un volum mai mare de obligații și cheltuieli comparativ cu cele ale partenerului privat, iar cota-parte din totalul venitului brut al jocului care revine Loteriei Naționale a Moldovei este de 51%.

Stoianoglo a precizat că, pentru anii 2017-2019, bugetul public a ratat venituri de circa 400 milioane de lei. Ca urmare a celor stabilite, Procuratura Generală a inițiat o cauză penală pe faptul abuzului de serviciu, comis cu participație, de către persoane publice, în interes material personal sau în interesul terților, manifestat prin atribuirea în beneficiul unor companii străine, conform schemelor dubioase, a domeniului jocurilor de noroc, soldat cu prejudicierea bugetului public național.

„Precizez că, în rezultatul acestui parteneriat public-privat, circa 65 de companii autohtone și-au stopat activitatea, mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, zeci de companii și persoane au fost ilegal trase la răspundere penală, zeci de întreprinderi își revendică până în prezent de la Ministerul Finanțelor despăgubirile estimate la milioane de lei în legătură cu sistarea licențelor, pe care le-au plătit în avans. În același timp, firmele cu ”afacere privilegiată” achită milioane de lei pentru a-și face publicitate la posturile radio și TV, afiliate cetățeanului Plahotniuc. Acestea sunt rezultatele reale ale acelui parteneriat public-privat”, a declarat Stoianoglo.

Procurorul general a precizat că informația despre starea lucrurilor în acest sector al economiei, precum și încălcările admise în procesul atragerii partenerilor privați a fost expediată Guvernului. Concomitent, procurorii întreprind o serie de acțiuni de urmărire penală pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a tuturor celor implicați în această schemă criminală.

Reacția reprezentanților companiei NGM Compania, partenerul privat al Loteriei Naționale a Moldovei, o puteți citi AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Vlah, întrebată dacă va candida la un al treilea mandat de bașcan al Găgăuziei: ce a răspuns

Fosta bașcană, Irina Vlah, nu ia în calcul posibilitatea de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei. Ea a motivat că este liderul unui partid politic și că se concentrează pe dezvoltarea acestuia. Declarațiile au fost făcute în ediția din 2 iulie a emisiunii „RealPolitik” de la NewsMaker.

„Nu voi participa la alegerile pentru bașcan. (…) Eu, potrivit legii, pot participa la aceste alegeri. Am fost aleasă bașcan al Găgăuziei în 2015, sunt foarte recunoscătoare locuitorilor Găgăuziei pentru asta, și în 2019, sunt foarte recunoscătoare. Am lucrat două mandate. Cred că destul de mult a fost făcut de echipa noastră”, a declarat Vlah, în prezentă lider al partidului „Inima Moldovei”.

Întrebată de ce nu candidează pentru al treilea mandat, Vlah a declarat: „Eu sunt lider al unui partid politic „Inima Moldovei” și noi construim partidul, îl dezvoltăm și lucrăm la nivel național. Dar asta nu înseamnă că nu urmăresc ceea ce se întâmplă în Găgăuzia, că nu îmi fac griji. Asta înseamnă că eu voi fi mereu alături de locuitorii Găgăuziei mele mici”.

Irina Vlah a câștigat alegerile în UTA Găgăuzia, în 2015 și 2019. Conform legii, ea nu a putut candida pentru al treilea mandat consecutiv. Mandatul Irinei Vlah în funcția de bașcan al Găgăuziei a expirat pe 19 iulie 2023.

În urma scrutinului din 14 mai 2023, Găgăuzia a ales-o pe candidata Partidului „ȘOR”, Evghenia Guțul, la funcția de bașcan. Pe 5 august 2025, Guțul a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

***

Între timp, criza politică din Găgăuzia se adâncește. Documentul elaborat de Chișinău și Comrat, care urma să creeze cadrul juridic necesar pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei, nu a fost aprobat de deputații locali. NewsMaker a explicat AICI ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri: alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: