Viață

Țara în care exporturile din Moldova s-au micșorat cu 94%

Mihaela Conovali
| 18 aprilie, 2023
15:36

Biroul Național de Statistică a prezentat mai multe date cu privire la comerțul internațional cu mărfuri al Republicii Moldova în luna februarie 2023 și în ianuarie-februarie 2023. România, Ucraina și Germania sunt principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri din Moldova. S-au micșorat exporturile de mărfuri în Coreea de Sud (-94,0%), Elveția (-80,6%), Turcia (-70,1%), inclusiv Grecia (-64,0%).

Exporturile de mărfuri în luna februarie 2023 au avut o valoare de 355,7 milioane dolari, cu 7,2% mai mult în comparație cu ianuarie 2023 și cu 5,7% – comparativ cu februarie 2022.

În ianuarie-februarie 2023, exporturile de mărfuri au însumat 687,5 milioane dolari, valoare mai mare cu 3,1% comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din 2022.

În ianuarie-februarie 2023, principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost:

România (33,6% din total exporturi), Ucraina (16,0%, majorându-se cu 13,7 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022), Germania (5,7%), Italia (5,6%), Federația Rusă și Turcia (câte 4,0%), Cehia (3,3%), Belarus (2,9%), Polonia (2,6%), Spania (2,0%), Franța, Cipru și Statele Unite ale Americii (câte 1,6%), Ungaria, Bulgaria și Kazahstan (câte 1,4%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,1%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) (0,9%), Emiratele Arabe Unite (0,8%), Elveția și Grecia (câte 0,7%), Lituania (0,6%) și Georgia (0,5%).

S-au micșorat exporturile de mărfuri în:

Turcia (-70,1%), Italia (-39,2%), Federația Rusă (-43,3%), Elveția (-80,6%), Bulgaria (-54,9%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-55,3%), Grecia (-64,0%), Germania (-6,1%), Austria (-36,6%), Ungaria (-10,1), Coreea de Sud (-94,0%), Polonia (-4,9%), Belgia (-19,7%), atenuând majorarea pe total exporturi cu 25,2%.

Importurile de mărfuri realizate în februarie 2023 au constituit 752,4 milioane dolari, cu 2,6% mai mult față de ianuarie 2023 și cu 12,4% – comparativ cu februarie 2022. În ianuarie-februarie 2023, importurile de mărfuri au însumat 1485,8 milioane dolari, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2022, cu 15,1%.

În ianuarie-februarie 2023, în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit:

România (16,6%), Ucraina (12,7%), China (10,0%), Turcia (7,6%), Federația Rusă (7,4%), Germania (5,7%), Italia (4,2%), Grecia (3,7%), Polonia (3,0%), Ungaria și Franța (câte 2,5%), India (2,2%), Bulgaria (2,0%), Kazahstan (1,7%), Cehia (1,4%), Statele Unite ale Americii (1,3%), Spania (1,2%), Austria (1,1%), Belarus (1,0%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) și Slovacia (câte 0,9%), Japonia (0,8%), Israel (0,7%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Belgia și Azerbaidjan (câte 0,6%).

Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-februarie 2023, comparativ cu perioada similară din anul 2022 relevă majorarea importurilor provenite din:

Ucraina (de 2,2 ori), România (+45,4%), Grecia (de 12,3 ori, datorită unor livrări semnificative de gaze naturale și motorină), Turcia (+42,6%), Kazahstan (de 9,3, ori, pe seama unor livrări considerabile de păcură), India (de 3,1 ori, pe seama unor livrări majore de motorină), China (+16,2%), Bulgaria (de 2,3 ori, influențată de sporirea livrărilor de păcură, motorină și petrol lampant Jet fuel,), Israel (de 4,0 ori, datorită unor livrări considerabile de motorină și păcură), Azerbaidjan (de 7,1 ori, generată de sporirea livrărilor de uree și păcură), Slovacia (de 2,2 ori), Ungaria (+20,5%), Polonia (+13,9%), Franța (+14,4%), Austria (+31,6%), Japonia (+44,8%), Georgia (de 23,9 ori pe seama unor livrări însemnate de păcură), Cehia (+18,2%), Statele Unite ale Americii (+17,5%), Belgia (+41,6%), Ecuador (+42,5%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (+14,3%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+18,4%), Portugalia (+35,9%), care a influențat creșterea pe total importuri cu 31,9%.

În același timp, s-au redus importurile provenite din:

Federația Rusă (-64,9%), Belarus (-37,1%), Uzbekistan (-77,5%), Italia (-5,8%), Coreea de Sud (-34,6%), Iran (-64,2%), Lituania (-36,0%), Emiratele Arabe Unite (-60,2%), Kârgâzstan (-45,0%), atenuând creșterea pe total importuri cu 17,7%.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

coreea de sud, Elveția, exporturi, grecia, Moldova, rusia, statistica, turcia, импорт

Știri similare

Viață

Forța Fermierilor anunță un protest de avertizare la Guvern, după ce „nu au fost auziți”

Viață

Piesa cu care Bulgaria a câștigat Eurovision 2026 are un autor român. Cine este Cristian Tarcea?

Viață

Cine este Minodora? Persoana reală din spatele paginii care a provocat controverse

Mihaela Conovali
| 18 mai, 2026
11:29

În spatele contului de Facebook cu pseudonimul Minodora Calistru-Prisacu, care a făcut dezvăluiri în cazul morții Ludmilei Vartic, se află Rodica Calistru, scrie portalul „Evenimentul Zilei” într-un articol semnat de jurnalista Julieta Savițchi. Potrivit sursei citate, Rodica Calistru este o fostă polițistă, care, în urmă cu aproape zece ani, s-a stabilit cu traiul într-o țară din Uniunea Europeană.

Potrivit sursei citate, inițial, trei conturi anonime de pe Facebook au menționat că persoana care a semnat cu pseudonimul Minodora Calistru-Prisacu se numește Rodica Calistru. De pe aceste trei conturi a pornit un atac împotriva Rodicăi Calistru, fiind învinuită de manipulare și dezinformare.

Pentru Evenimentul Zilei, persoana din spatele pseudonimului Minodora Calistru-Prisacu a recunoscut că numele său real este Rodica Calistru. Potrivit sursei citate, o discuție în acest sens a avut loc prin Messenger, apelul fiind înregistrat de pe profilul Minodora Calistru-Prisacu.

Conform Evenimentul Zilei, Rodica Calistru este o fostă polițistă, care a lucrat la Inspectoratul Național de Investigaţii. Pentru Evenimentul Zilei, aceasta a spus că a absolvit mai întâi facultatea de filologie, după care a urmat studii de licenţă şi de masterat în drept. Este căsătorită cu un fost polițist. În urmă cu aproape zece ani s-a stabilit cu traiul într-o ţară din Uniunea Europeană. Ea a spus că a fost nevoită să renunţe la cariera din poliţie din cauza unor probleme pe care le-ar fi avut cu Gheorghe Cavcaliuc, fost şef-adjunct al Inspectoratului General de Poliţie în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc.

Persoana a declarat pentru sursa citată că a înregistrat profilul pe Facebook în urmă cu mai bine de zece ani pentru a face dezvăluiri şi a publica articole critice despre anumiţi exponenţi ai guvernării lui Plahotniuc. Ulterior, a avut postări critice şi despre guvernările ulterioare.

„Mulţi dintre foştii colegi din poliţie ştiau că eu sunt Minodora Calistru-Prisacu. Am decis să-mi iau un pseudonim pentru a-mi proteja familia. Totuşi, nu m-am ascuns prea tare. O parte din numele indicat în profil este real. Şi fotografia de profil este reală. Doar că făcut-o alb-negru. Era amuzant când vedeam câtă lume se chinuie să afle cine este Minodora Calistru-Prisacu. La aşa zisa deconspirare a mea a contribuit o persoană apropiată mie. Nu ştiu de ce o fi făcut-o. Bănuiesc că nu s-a trecut fără implicarea lui Dumitru Vartic”, a declarat aceasta pentru sursa citată.

Persoana a spus că nu este din Hînceşti şi nu a cunoscut niciodată familia Vartic. Ea a menționat că a aflat despre tragedie de la foştii colegi din poliţie. Ulterior, a contactat mai multă lume din anturajul Ludmilei şi a lui Dumitru Vartic.

Pentru sursa citată, persoana a menționat că, după ce a fost deconspirată, a început să fie atacată pe Facebook, primind amenințări. Totodată, potrivit ei, pe lângă faptul că s-au scris lucruri care nu corespund realității, au fost făcute publice și date cu caracter personal. Ea a precizat că a scris plângeri, inclusiv către autoritățile de la Chişinău, despre ce i se întâmplă.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale. Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit.

Pe 17 martie, Dumitru Vartic a anunțat că a depus o plângere la poliție, în legătură cu „răspândirea repetată și pe scară largă a multiplelor informații false și defăimătoare” în adresa sa. „Din informațiile preliminare, inclusiv din surse apropiate organelor de poliție, rezultă că nu a fost identificată o persoană reală cu numele Minodora Calistru-Prisacu, ceea ce ridică suspiciuni rezonabile că ar putea fi vorba despre un cont fals, similar altora care răspândesc informații neadevărate în acest caz. Există indicii privind o activitate coordonată de utilizare a conturilor false și a boților în rețelele sociale pentru diseminarea de falsuri”, adăuga acesta.

Mai precizăm că, pe 22 aprilie, persoana sub numele de Minodora Calistru-Prisacu a participat, de la distanță, la o emisiune televizată, fapt care a stârnit critici privind prezența unei persoane anonime.