zdg.md

Țara în care exporturile din Moldova s-au micșorat cu 94%

Biroul Național de Statistică a prezentat mai multe date cu privire la comerțul internațional cu mărfuri al Republicii Moldova în luna februarie 2023 și în ianuarie-februarie 2023. România, Ucraina și Germania sunt principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri din Moldova. S-au micșorat exporturile de mărfuri în Coreea de Sud (-94,0%), Elveția (-80,6%), Turcia (-70,1%), inclusiv Grecia (-64,0%). 

Exporturile de mărfuri în luna februarie 2023 au avut o valoare de 355,7 milioane dolari, cu 7,2% mai mult în comparație cu ianuarie 2023 și cu 5,7% – comparativ cu februarie 2022.

În ianuarie-februarie 2023, exporturile de mărfuri au însumat 687,5 milioane dolari, valoare mai mare cu 3,1% comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din 2022.

În ianuarie-februarie 2023, principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost:

România (33,6% din total exporturi), Ucraina (16,0%, majorându-se cu 13,7 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022), Germania (5,7%), Italia (5,6%), Federația Rusă și Turcia (câte 4,0%), Cehia (3,3%), Belarus (2,9%), Polonia (2,6%), Spania (2,0%), Franța, Cipru și Statele Unite ale Americii (câte 1,6%), Ungaria, Bulgaria și Kazahstan (câte 1,4%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,1%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) (0,9%), Emiratele Arabe Unite (0,8%), Elveția și Grecia (câte 0,7%), Lituania (0,6%) și Georgia (0,5%).

S-au micșorat exporturile de mărfuri în:

Turcia (-70,1%), Italia (-39,2%), Federația Rusă (-43,3%), Elveția (-80,6%), Bulgaria (-54,9%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-55,3%), Grecia (-64,0%), Germania (-6,1%), Austria (-36,6%), Ungaria (-10,1), Coreea de Sud (-94,0%), Polonia (-4,9%), Belgia (-19,7%), atenuând majorarea pe total exporturi cu 25,2%.

Importurile de mărfuri realizate în februarie 2023 au constituit 752,4 milioane dolari, cu 2,6% mai mult față de ianuarie 2023 și cu 12,4% – comparativ cu februarie 2022. În ianuarie-februarie 2023, importurile de mărfuri au însumat 1485,8 milioane dolari, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2022, cu 15,1%.

În ianuarie-februarie 2023, în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit:

România (16,6%), Ucraina (12,7%), China (10,0%), Turcia (7,6%), Federația Rusă (7,4%), Germania (5,7%), Italia (4,2%), Grecia (3,7%), Polonia (3,0%), Ungaria și Franța (câte 2,5%), India (2,2%), Bulgaria (2,0%), Kazahstan (1,7%), Cehia (1,4%), Statele Unite ale Americii (1,3%), Spania (1,2%), Austria (1,1%), Belarus (1,0%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) și Slovacia (câte 0,9%), Japonia (0,8%), Israel (0,7%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Belgia și Azerbaidjan (câte 0,6%).

Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-februarie 2023, comparativ cu perioada similară din anul 2022 relevă majorarea importurilor provenite din:

Ucraina (de 2,2 ori), România (+45,4%), Grecia (de 12,3 ori, datorită unor livrări semnificative de gaze naturale și motorină), Turcia (+42,6%), Kazahstan (de 9,3, ori, pe seama unor livrări considerabile de păcură), India (de 3,1 ori, pe seama unor livrări majore de motorină), China (+16,2%), Bulgaria (de 2,3 ori, influențată de sporirea livrărilor de păcură, motorină și petrol lampant Jet fuel,), Israel (de 4,0 ori, datorită unor livrări considerabile de motorină și păcură), Azerbaidjan (de 7,1 ori, generată de sporirea livrărilor de uree și păcură), Slovacia (de 2,2 ori), Ungaria (+20,5%), Polonia (+13,9%), Franța (+14,4%), Austria (+31,6%), Japonia (+44,8%), Georgia (de 23,9 ori pe seama unor livrări însemnate de păcură), Cehia (+18,2%), Statele Unite ale Americii (+17,5%), Belgia (+41,6%), Ecuador (+42,5%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (+14,3%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+18,4%), Portugalia (+35,9%), care a influențat creșterea pe total importuri cu 31,9%.

În același timp, s-au redus importurile provenite din:

Federația Rusă (-64,9%), Belarus (-37,1%), Uzbekistan (-77,5%), Italia (-5,8%), Coreea de Sud (-34,6%), Iran (-64,2%), Lituania (-36,0%), Emiratele Arabe Unite (-60,2%), Kârgâzstan (-45,0%), atenuând creșterea pe total importuri cu 17,7%. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Transparența decizională, afectată în cazul a 20 din 21 de proiecte de lege adoptate”. Promo-LEX după ultimele ședințe ale Parlamentului 

În cazul a 20 din cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului din 23 și 24 iulie, transparența decizională a fost afectată. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX.

Potrivit Asociației, în cadrul celor două ședințe au fost adoptate 21 de proiecte de lege și două proiecte de hotărâri. Dintre proiectele de lege, 14 au fost adoptate în prima lectură, 6 – în lectura a doua, iar un proiect a fost adoptat în ambele lecturi. Promo-LEX a precizat că majoritatea parlamentară și opoziția au votat în consens cel puțin opt proiecte de lege.

Conform Asociației, transparența decizională a fost afectată în cazul a 20 dintre cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul celor două ședințe, ceea ce reprezintă 95,2% din totalul proiectelor votate. Principalele deficiențe constatate au fost: nerespectarea termenului minim de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor părților interesate în cazul a 12 proiecte de lege; nepublicarea înaintea ședințelor plenare a rapoartelor comisiilor parlamentare, a avizelor Direcției Generale Juridice și a altor documente aferente pentru toate cele 20 de proiecte vizate; aprobarea rapoartelor comisiilor parlamentare chiar în ziua examinării în plen pentru 13 proiecte de lege; examinarea în plen, la doar două zile de la înregistrare, a 12 proiecte de lege, fapt criticat de reprezentanții a cinci fracțiuni parlamentare din opoziție.

Amintim că, pe 24 iulie, opoziția parlamentară a acuzat că se votează legi în grabă. Dacă unii deputați au propus organizarea zilnică a ședințelor și examinarea a cel mult cinci proiecte pe zi, alții au venit cu un „simbol” al ședinței din 24 iulie – 1 113 foi, care însumau cele peste 20 de proiecte aflate pe ordinea de zi. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, i-a îndemnat pe deputați să se apuce de lucru. „Văd că așa de tare vi-i a lucra, că iaca de 24 de minute tot discutăm când lucrăm”, a adăugat Grosu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: