Viață

Țara în care exporturile din Moldova s-au micșorat cu 94%

Mihaela Conovali
| 18 aprilie, 2023
15:36

Biroul Național de Statistică a prezentat mai multe date cu privire la comerțul internațional cu mărfuri al Republicii Moldova în luna februarie 2023 și în ianuarie-februarie 2023. România, Ucraina și Germania sunt principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri din Moldova. S-au micșorat exporturile de mărfuri în Coreea de Sud (-94,0%), Elveția (-80,6%), Turcia (-70,1%), inclusiv Grecia (-64,0%).

Exporturile de mărfuri în luna februarie 2023 au avut o valoare de 355,7 milioane dolari, cu 7,2% mai mult în comparație cu ianuarie 2023 și cu 5,7% – comparativ cu februarie 2022.

În ianuarie-februarie 2023, exporturile de mărfuri au însumat 687,5 milioane dolari, valoare mai mare cu 3,1% comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din 2022.

În ianuarie-februarie 2023, principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri au fost:

România (33,6% din total exporturi), Ucraina (16,0%, majorându-se cu 13,7 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022), Germania (5,7%), Italia (5,6%), Federația Rusă și Turcia (câte 4,0%), Cehia (3,3%), Belarus (2,9%), Polonia (2,6%), Spania (2,0%), Franța, Cipru și Statele Unite ale Americii (câte 1,6%), Ungaria, Bulgaria și Kazahstan (câte 1,4%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,1%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) (0,9%), Emiratele Arabe Unite (0,8%), Elveția și Grecia (câte 0,7%), Lituania (0,6%) și Georgia (0,5%).

S-au micșorat exporturile de mărfuri în:

Turcia (-70,1%), Italia (-39,2%), Federația Rusă (-43,3%), Elveția (-80,6%), Bulgaria (-54,9%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-55,3%), Grecia (-64,0%), Germania (-6,1%), Austria (-36,6%), Ungaria (-10,1), Coreea de Sud (-94,0%), Polonia (-4,9%), Belgia (-19,7%), atenuând majorarea pe total exporturi cu 25,2%.

Importurile de mărfuri realizate în februarie 2023 au constituit 752,4 milioane dolari, cu 2,6% mai mult față de ianuarie 2023 și cu 12,4% – comparativ cu februarie 2022. În ianuarie-februarie 2023, importurile de mărfuri au însumat 1485,8 milioane dolari, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2022, cu 15,1%.

În ianuarie-februarie 2023, în topul țărilor de origine a importurilor de mărfuri s-au regăsit:

România (16,6%), Ucraina (12,7%), China (10,0%), Turcia (7,6%), Federația Rusă (7,4%), Germania (5,7%), Italia (4,2%), Grecia (3,7%), Polonia (3,0%), Ungaria și Franța (câte 2,5%), India (2,2%), Bulgaria (2,0%), Kazahstan (1,7%), Cehia (1,4%), Statele Unite ale Americii (1,3%), Spania (1,2%), Austria (1,1%), Belarus (1,0%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) și Slovacia (câte 0,9%), Japonia (0,8%), Israel (0,7%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Belgia și Azerbaidjan (câte 0,6%).

Analiza evoluției importurilor pe țări în ianuarie-februarie 2023, comparativ cu perioada similară din anul 2022 relevă majorarea importurilor provenite din:

Ucraina (de 2,2 ori), România (+45,4%), Grecia (de 12,3 ori, datorită unor livrări semnificative de gaze naturale și motorină), Turcia (+42,6%), Kazahstan (de 9,3, ori, pe seama unor livrări considerabile de păcură), India (de 3,1 ori, pe seama unor livrări majore de motorină), China (+16,2%), Bulgaria (de 2,3 ori, influențată de sporirea livrărilor de păcură, motorină și petrol lampant Jet fuel,), Israel (de 4,0 ori, datorită unor livrări considerabile de motorină și păcură), Azerbaidjan (de 7,1 ori, generată de sporirea livrărilor de uree și păcură), Slovacia (de 2,2 ori), Ungaria (+20,5%), Polonia (+13,9%), Franța (+14,4%), Austria (+31,6%), Japonia (+44,8%), Georgia (de 23,9 ori pe seama unor livrări însemnate de păcură), Cehia (+18,2%), Statele Unite ale Americii (+17,5%), Belgia (+41,6%), Ecuador (+42,5%), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (+14,3%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+18,4%), Portugalia (+35,9%), care a influențat creșterea pe total importuri cu 31,9%.

În același timp, s-au redus importurile provenite din:

Federația Rusă (-64,9%), Belarus (-37,1%), Uzbekistan (-77,5%), Italia (-5,8%), Coreea de Sud (-34,6%), Iran (-64,2%), Lituania (-36,0%), Emiratele Arabe Unite (-60,2%), Kârgâzstan (-45,0%), atenuând creșterea pe total importuri cu 17,7%.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

coreea de sud, Elveția, exporturi, grecia, Moldova, rusia, statistica, turcia, импорт

Știri similare

Video

(VIDEO) Transnistria: Chișinăul acuzat de „racket”/„Reprezentantul Osetiei de Sud”, din nou la Tiraspol

Video

(VIDEO) Găgăuzia: Alegerile bașcanului rămân fără dată/Depozit de gunoi periculos la marginea Comratului?

Viață

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Mihaela Conovali
| 26 august, 2026
20:56

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.