Datoriile întreprinderii „Apă Canal Chișinău” trec pe conturile Primăriei. Urmează majorarea tarifului pentru apă și canalizare?

Primăria municipiului Chișinău a preluat împrumuturile întreprinderii „Apă Canal Chișinău”. Astfel, municipalitatea are de restituit la ziua de astăzi, circa 12,1 milioane de euro Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și 19,9 milioane de euro Băncii Europene de Investiții (BEI). O decizie în acest sens a fost aprobată în cadrul ședinței Consiliului Municipal Chișinău din 3 noiembrie. 

Ședința Consiliului Municipal Chișinău s-a desfășurat la sediul „Apă Canal Chișinău” și nu al Primăriei. În debutul întrunirii, și-au înregistrat prezența 36 din 51 de consilieri aleși.

Consilierii municipali au avut în șir de dezbateri pe baza proiectelor de pe ordinea de zi. Mai exact, aleșii locali au discutat despre preluarea datoriilor de la BERD și BEI pe care le are întreprinderea Apă Canal Chișinău”, de către Primăria capitalei.

După mai multe schimburi de replici între consilieri, la ședință s-a prezentat și edilul Ion Ceban. Primarul a avut un discurs înflăcărat, în care a acuzat guvernarea PAS că desfășoară atacuri raider la Apă Canal Chișinău”.

„Eu ascult de o oră și jumătate balivernele unui cetățean care nu are absolut nimic de-a face cu activitatea de stat. Dumnevoastră ascultați aici un cetățean care vă povestește despre o metodologie care trebuie respectată, ascultați un cetățean care vă povestește aici cai verzi pe pereți la indicația PAS-ului. PAS-ul a dat indicația ANRE-ului să nu miște un deget în acest sens, doar ca noi cu dumnevoastră să fim de vină că municipiul Chișinău nu va avea apă. Pasul doi al PAS-ului este preluarea prin atac raider a acestei întreprinderi, falimentarea acestei întreprinderi strategice pentru Republica Moldova și pentru Chișinău. Acum se produce atacul raider asupra Apă-Canal. Fraierii ăștia au pus pe brânci toată Republica Moldova, ne-au umplut de datorii. Avem peste 20 miliarde datorii de stat într-un singur an de zile. Dacă e de stins apa, atunci să începeți de la Guvern, Președinție și Parlament. Vă rog să reveniți și nu mai ascultați baliverne și brașoave de metodologie pe care tot ei nu le respectă”, a declarat Ceban, apoi a părăsit ședința.

Spre finalul ședinței, proiectele privind preluarea împrumuturilor deținute de „Apă Canal Chișinău” la BERD și BEI au fost votate de 36 de consilieri.

„Eu vreau ca în urma la toată decizia noastră și responsabilitatea pe care ne-am luat-o să nu uităm ceea ce continuă să aibă loc la „Apă-Canal”. Eu aș vrea ca după aceasta noi să avem rezultatul la audit pe ultimii 5 ani, să văd acele companii care au activat și vreau să văd transparență”, a declarat consilierul Dinari Cojocaru.

Potrivit contractelor de împrumuturi semnate de „Apă Canal Chișinău” cu BERD și BEI, datoriile trebuie rammbursate până în anul 2025.

Totodată, proiectul cu privire la aprobarea tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă și canalizare a fost amânat pentru ședința următoare, întrucât lipsesc concluziile experților.

Amintim că în cadrul ședinței Consiliului Municipal Chișinău din 27 octombrie, șefa de la Apă-Canal, Irina Gutnic spunea că în cadrul întreprinderii „Apă-Canal Chișinău” situația financiară este una precară, întrucât tarifele achitate de consumatori nu acoperă costurile operaționale. Declinul financiar al întreprinderii ar fi început încă din anul 2015, când s-au contractat două împrumuturi de la BERD și BEI.

Pe 2 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a acuzat Consiliul Municipal Chișinău (CMC) de ingerință în activitatea instituției. Reprezentanții ANRE au ținut să sublinieze că S.A. „Apă Canal Chișinău” în prezent activează în baza unor Acorduri internaționale de împrumut, iar competența legală de aprobare a tarifelor pentru serviciul public de canalizare şi/sau de epurare a apelor uzate în cazul dat aparține ANRE.

În cazul în care operatorul nu activează în condițiile unor acorduri sau contracte încheiate cu organismele financiare internaționale, tarifele se determină anual de către operator în conformitate cu Metodologia tarifară şi se prezintă Agenţiei pentru avizare, iar consiliului local – pentru aprobare.

Prin urmare, ANRE subliniază că aprobarea tarifelor nominalizate de către autoritatea administrației publice locale, cu omiterea etapei de avizare sau substituirea autorității de reglementare de către CMC alta decât ANRE, contravine legislației în vigoare, respectiv, este ilegală.

În cadrul ședinței CMC din 27 octombrie, șefa de la Apă-Canal, Irina Gutnic, a declarat că în luna noiembrie ar putea fi sistată aprovizionarea cu apă și canalizare a municipiului Chișinău.

Ulterior, Gutnic a declarat în cadrul unei emisiuni că tariful pentru apă și canalizare ar trebui să constituie 22 de lei şi 67 de bani. În prezent, locuitorii municipiului Chișinău achită pentru serviciul de aprovizionare cu apă 8,65 lei și 2,04 lei pentru canalizare. Ultima ajustarea a tarifului a avut loc în anul 2017.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Cinci deputați PAS au decis să renunțe la mandatul de parlamentar

Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.

„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.

Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.

Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au ajuns pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.

Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.

***

Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.

Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: