Radio Moldova

Țările din formatul Nord Baltic, angajate să ajute R. Moldova în gestionarea crizei energetice. Declarație comună

Țările din formatul Nord-Baltic 8 (NB8) au publicat pe 7 ianuarie o declarație comună cu privire la situația energetică din Republica Moldova. NB8 a remarcat că decizia concernului rus Gazprom de a opri livrările de gaz destinate regiunii transnistrene vizează subminarea stabilității politice și economice a Republicii Moldova. Statele NB8 au subliniat că rămân „ferm” angajate cu privire la susținerea țării noastre pentru gestionarea actualelor provocări energetice. 

Notăm decizia Gazprom-ului de a întrerupe livrările de gaze către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2025. Această acțiune are scopul de a submina stabilitatea politică și economică a Republicii Moldova. Apreciem măsurile luate de autoritățile moldovene pentru a asigura stabilitatea în aprovizionarea cu gaze și energie electrică în aceste condiții dificile. Vom colabora cu Comisia Europeană și alți parteneri cheie pentru a fi pregătiți să intensificăm asistența internațională acordată Republicii Moldova în acest sens. Îmbunătățirile recente ale infrastructurii și creșterea capacităților de transport au consolidat semnificativ reziliența Republicii Moldova la presiunile externe în domeniul energiei, reflectând angajamentul țării de a-și întări securitatea energetică”, se arată în declarația NB8.

Statele din formatul Nord-Baltic au subliniat că rămân „ferm” angajate cu privire la sprijinirea Republicii Moldova în gestionarea provocărilor energetice actuale și avansarea reformelor din sectorul respectiv. „Aceste eforturi sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea durabilă a Moldovei, ci și pentru stabilitatea regiunii extinse, mai ales în contextul obiectivelor mai largi ale Europei privind securitatea energetică și agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei”, au conchis statele NB8.

Formatul Nord-Baltic 8 include Danemarca, Finlanda, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia.

Precizăm că, pe 1 ianuarie 2025, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc prin teritoriul statului ucrainean. S-a întâmplat odată cu expirarea contractul de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către Moldovagaz, toate volumele fiind direcționate în regiunea transnistreană. În noiembrie, autoritățile de la Chișinăul au discutat cu conducerea concernului rus Gazprom privind continuarea livrărilor pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs propunerii. Astfel, în prima zi a anului 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru stânga Nistrului, invocând neachitarea unei datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc erau asigurate necesitățile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană și se producea energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Deficitul de energie electrică al malului drept (controlat de autoritățile constituționale) este asigurat din importuri, preponderent din România.

Pe malul stâng al Nistrului, conform așa-ziselor autorități locale, 72 000 de gospodării au rămas fără gaz, iar 1 500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă din cauza încetării livrărilor de la Gazprom. Centrala de la Cuciurgan a început să producă curent electric pe bază de cărbune, însă, începând cu 3 ianuarie, zilnic, au loc deconectări în evantai din cauză că consumul de energie electrică depășește producția.

Chișinăul au propus ajutor Tiraspolului, inclusiv modalități de cooperare pentru a gestionarea situației (aici și aici). Autoritățile nerecunoscute ale regiunii transnistrene neagă însă acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: