Politică

Țările din formatul Nord Baltic, angajate să ajute R. Moldova în gestionarea crizei energetice. Declarație comună

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2025
16:23

Țările din formatul Nord-Baltic 8 (NB8) au publicat pe 7 ianuarie o declarație comună cu privire la situația energetică din Republica Moldova. NB8 a remarcat că decizia concernului rus Gazprom de a opri livrările de gaz destinate regiunii transnistrene vizează subminarea stabilității politice și economice a Republicii Moldova. Statele NB8 au subliniat că rămân „ferm” angajate cu privire la susținerea țării noastre pentru gestionarea actualelor provocări energetice.

„Notăm decizia Gazprom-ului de a întrerupe livrările de gaze către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2025. Această acțiune are scopul de a submina stabilitatea politică și economică a Republicii Moldova. Apreciem măsurile luate de autoritățile moldovene pentru a asigura stabilitatea în aprovizionarea cu gaze și energie electrică în aceste condiții dificile. Vom colabora cu Comisia Europeană și alți parteneri cheie pentru a fi pregătiți să intensificăm asistența internațională acordată Republicii Moldova în acest sens. Îmbunătățirile recente ale infrastructurii și creșterea capacităților de transport au consolidat semnificativ reziliența Republicii Moldova la presiunile externe în domeniul energiei, reflectând angajamentul țării de a-și întări securitatea energetică”, se arată în declarația NB8.

Statele din formatul Nord-Baltic au subliniat că rămân „ferm” angajate cu privire la sprijinirea Republicii Moldova în gestionarea provocărilor energetice actuale și avansarea reformelor din sectorul respectiv. „Aceste eforturi sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea durabilă a Moldovei, ci și pentru stabilitatea regiunii extinse, mai ales în contextul obiectivelor mai largi ale Europei privind securitatea energetică și agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei”, au conchis statele NB8.

Formatul Nord-Baltic 8 include Danemarca, Finlanda, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia.

Precizăm că, pe 1 ianuarie 2025, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc prin teritoriul statului ucrainean. S-a întâmplat odată cu expirarea contractul de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către Moldovagaz, toate volumele fiind direcționate în regiunea transnistreană. În noiembrie, autoritățile de la Chișinăul au discutat cu conducerea concernului rus Gazprom privind continuarea livrărilor pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs propunerii. Astfel, în prima zi a anului 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru stânga Nistrului, invocând neachitarea unei datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc erau asigurate necesitățile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană și se producea energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Deficitul de energie electrică al malului drept (controlat de autoritățile constituționale) este asigurat din importuri, preponderent din România.

Pe malul stâng al Nistrului, conform așa-ziselor autorități locale, 72 000 de gospodării au rămas fără gaz, iar 1 500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă din cauza încetării livrărilor de la Gazprom. Centrala de la Cuciurgan a început să producă curent electric pe bază de cărbune, însă, începând cu 3 ianuarie, zilnic, au loc deconectări în evantai din cauză că consumul de energie electrică depășește producția.

Chișinăul au propus ajutor Tiraspolului, inclusiv modalități de cooperare pentru a gestionarea situației (aici și aici). Autoritățile nerecunoscute ale regiunii transnistrene neagă însă acest lucru.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

asistentă, declarație, energetică, gaz, NB8, regiunea transnistreana, republic moldova, top

Știri similare

Justiție

Tranzacții de milioane către companiile lui Plahotniuc și rolul lui Candu. Conducerea GMG și Prime, audiată în instanță

Externe

Ucraina plănuiește să înlocuiască copeica sovietică cu propria monedă. Când va avea loc schimbarea

Gagauzia

Găgăuzia nu mai este sub influența lui Șor? Constantinov: „Statul a făcut totul”

Mihaela Conovali
| 6 noiembrie, 2025
13:06

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a declarat că nu mai vede influența lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, în această regiune. La ediția din 5 noiembrie a emisiunii „Novaya nedelea” de la TV8, Constantinov a spus că „statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică”.

În timpul emisiunii, prezentatorul TV l-a întrebat pe Constantinov dacă este posibil ca astăzi Găgăuzia să iasă din influența lui Șor și să înceapă un dialog cu autoritățile de la Chișinău.

„Sunt în totalitate sigur că statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică. Eu nu văd aici, deja nimeni nu vede acțiunile lui Șor aici. Se pare deja că nici organele republicii nu văd”, a fost răspunsul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei.

La precizarea dacă într-adevăr nu mai vede influența lui Șor în Găgăuzia, Constantinov a răspuns: „Nu”.

***

Actualmente, Găgăuzia este condusă preponderent de exponenți ai politicianului fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. Șor a început să controleze practic autonomia după ce candidata sa, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din 2023. Astfel, relația dintre Comrat și Chișinău este una tensionată, marcată de acuzații reciproce.

Între timp, în august 2025, magistrații Judecătoriei Chișinău au condamnat-o pe Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Pe 23 octombrie 2025, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a fost la Comrat pentru discuții cu conducerea autonomiei găgăuze, vizând organizarea viitoarelor alegeri și dialogul cu Chișinăul, potrivit presei locale. După vizită, Constantinov a declarat că „serviciul de securitate a dorit să afle situația din Găgăuzia, inclusiv starea de spirit după alegeri (nota red. parlamentare)”. „Alegerile s-au încheiat și nu are rost să discutăm despre modul în care s-au desfășurat. Greșeli apar în toate alegerile”, a adăugat el. Totodată, Adunarea Populară a aprobat componența reprezentanților săi în grupul de lucru pentru funcționalitatea regiunii, a informat Constantinov.

De menționat că mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie. Potrivit Statutului Găgăuziei (echivalentul Constituției), alegerile pentru noua Adunare Populară trebuie organizate în prima duminică după expirarea mandatului precedent. Prin urmare, scrutinul ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie. Data este aprobată de Adunarea Populară, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum, deși termenul limită a fost 16 septembrie — cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri.

***

Dmitrii Constantinov a fost ales în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei în februarie 2022.

În aprilie 2024, Constantinov a rămas fără pașaport diplomatic, după ce a revenit din Rusia, unde s-a întâlnit cu politicianul condamnat pentru fraudă bancară, Ilan Șor. La întrevederea, la care a participat și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost anunțată crearea blocului politic „Victoria”, condus de Șor.

Totuși, în mai 2025, Judecătoria Chișinău a obligat Ministerul Afacerilor Externe să restituie pașaportul diplomatic președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Dimitri Constantinov. Decizia a fost pronunțată de către un complet de judecată de la sediul sectorului Râșcani, care i-a dat dreptate lui Constantinov.