Radio Moldova

Țările din formatul Nord Baltic, angajate să ajute R. Moldova în gestionarea crizei energetice. Declarație comună

Țările din formatul Nord-Baltic 8 (NB8) au publicat pe 7 ianuarie o declarație comună cu privire la situația energetică din Republica Moldova. NB8 a remarcat că decizia concernului rus Gazprom de a opri livrările de gaz destinate regiunii transnistrene vizează subminarea stabilității politice și economice a Republicii Moldova. Statele NB8 au subliniat că rămân „ferm” angajate cu privire la susținerea țării noastre pentru gestionarea actualelor provocări energetice. 

Notăm decizia Gazprom-ului de a întrerupe livrările de gaze către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2025. Această acțiune are scopul de a submina stabilitatea politică și economică a Republicii Moldova. Apreciem măsurile luate de autoritățile moldovene pentru a asigura stabilitatea în aprovizionarea cu gaze și energie electrică în aceste condiții dificile. Vom colabora cu Comisia Europeană și alți parteneri cheie pentru a fi pregătiți să intensificăm asistența internațională acordată Republicii Moldova în acest sens. Îmbunătățirile recente ale infrastructurii și creșterea capacităților de transport au consolidat semnificativ reziliența Republicii Moldova la presiunile externe în domeniul energiei, reflectând angajamentul țării de a-și întări securitatea energetică”, se arată în declarația NB8.

Statele din formatul Nord-Baltic au subliniat că rămân „ferm” angajate cu privire la sprijinirea Republicii Moldova în gestionarea provocărilor energetice actuale și avansarea reformelor din sectorul respectiv. „Aceste eforturi sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea durabilă a Moldovei, ci și pentru stabilitatea regiunii extinse, mai ales în contextul obiectivelor mai largi ale Europei privind securitatea energetică și agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei”, au conchis statele NB8.

Formatul Nord-Baltic 8 include Danemarca, Finlanda, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia.

Precizăm că, pe 1 ianuarie 2025, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc prin teritoriul statului ucrainean. S-a întâmplat odată cu expirarea contractul de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către Moldovagaz, toate volumele fiind direcționate în regiunea transnistreană. În noiembrie, autoritățile de la Chișinăul au discutat cu conducerea concernului rus Gazprom privind continuarea livrărilor pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs propunerii. Astfel, în prima zi a anului 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru stânga Nistrului, invocând neachitarea unei datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc erau asigurate necesitățile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană și se producea energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Deficitul de energie electrică al malului drept (controlat de autoritățile constituționale) este asigurat din importuri, preponderent din România.

Pe malul stâng al Nistrului, conform așa-ziselor autorități locale, 72 000 de gospodării au rămas fără gaz, iar 1 500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă din cauza încetării livrărilor de la Gazprom. Centrala de la Cuciurgan a început să producă curent electric pe bază de cărbune, însă, începând cu 3 ianuarie, zilnic, au loc deconectări în evantai din cauză că consumul de energie electrică depășește producția.

Chișinăul au propus ajutor Tiraspolului, inclusiv modalități de cooperare pentru a gestionarea situației (aici și aici). Autoritățile nerecunoscute ale regiunii transnistrene neagă însă acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ce spune ambasadorul României despre proiectul privind unirea, care a ajuns în Senatul de la București VIDEO

Răspunsurile „valide” cu privire la unirea României și a Republicii Moldova trebuie să vină de la societate. Astfel a comentat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, faptul că proiectul de lege privind reunirea celor două state, promovat de S.O.S. România, a ajuns în Senatul României, după ce a trecut tacit de Camera Deputaților. Declarația a fost făcută, pe 25 iunie, pentru NewsMaker.

Jurnalista NewsMaker Corina Malcocean l-a întrebat pe ambasador ce părere are despre proiectul de lege privind unirea României și Republicii Moldova depus de formațiunea eurodeputatei Dianei Șoșoacă, cunoscută pentru poziții pro-Kremlin, însă acesta a evitat să răspundă. „Nu o să comentez acum proiectele legislative care sunt adoptate sau nu de Parlament”, a spus el.

Întrebat dacă a discutat cu conducerea Republicii Moldova după această inițiativă, Cristian-Leon Țurcanu a declarat: „Diplomația este o meserie care se bazează preponderent pe discuții și pe corespondență. Noi avem constant discuții cu autoritățile de la Chișinău, pentru că agenda bilaterală este foarte extinsă și foarte profundă, care acoperă foarte multe teme cooperare pe toate palierele și pe toate domeniile. Iar agenda noastră de cooperare se desfășoară în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova”.

El a mai menționat că subiectul este foarte discutat în spațiul public și că „toate răspunsurile valide” pe marginea acestuia trebuie date de societate.

Amintim că inițiativa legislativă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Pe 24 iunie, în lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

Documentul a provocat reacții la Chișinău. Fostul președinte al țării, socialistul Igor Dodon, și primarul de Chișinău, interzis în România și spațiul Schengen, Ion Ceban, au criticat inițiativa și au cerut o poziție oficială din partea autorităților din Moldova.

Unirea este intens discutată în ambele state de la începutul anului, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea la un eventual referendum pe această temă. Ulterior, ea a abordat în repetate rânduri subiectul, iar în mai, la Strasbourg, a semnalat chiar că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Nu există însă, momentan, o majoritate în rândul moldovenilor care sprijine unirea. Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

De altfel, pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: