Țările G7 au convenit să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei. Ce restricții va conține cel de-al 10-lea pachet

Țările G7, SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Canda și Japonia, au convenit să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei pentru atacul asupra Ucrainei. Pe 19 mai, în cadrul Summit-ului G7 de la Hiroshima, statele-membre au adoptat o declarație pentru a crește presiunea asupra Kremlinului, dar care, totuși, nu include cele mai radicale propuneri, inclusiv un embargo comercial total.

Scopul sancțiunilor este de a limita capacitatea Kremlinului de a-și continua agresiunea armată în Europa. Fiecare țară își alege propriile mijloace, astfel că declarația G7 stabilesc doar o direcție generală, nu și sancțiuni specifice.

„Vom lua măsuri suplimentare pentru a restricționa livrările către Rusia a tot ceea ce este esențial pentru continuarea agresiunii rusești, inclusiv echipamentele și tehnologia cu care Rusia își reface puterea mașinii de război”, se arată în declarație.

Formatul G7, înființat pentru a coordona politicile occidentale după crizele din anii 1970, include Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Canada și Japonia. Rusia a fost, de asemenea, membru înainte de anexarea Crimeei, iar locul celui de-al 8-lea membru informal a fost luat de Uniunea Europeană, în calitate de reprezentant colectiv al celor 24 de țări ale blocului care nu fac parte direct din G7.

Occidentul a impus deja sancțiuni financiare și comerciale cuprinzătoare împotriva Rusiei, iar acum se concentrează pe modul în care acestea sunt aplicate, nu pe găsirea de noi restricții. Atât SUA, cât și Japonia și Marea Britanie au interzis practic toate schimburile comerciale cu Kremlinul, dar acestea erau departe de a fi principalul partener comercial al Rusiei înainte de război.

Această poziție era deținută de Uniunea Europeană cu o mare diferență, iar sancțiunile sale comerciale sunt cele care aduc cele mai mari daune economiei rusești. Cu toate acestea, este adevărat și reversul, motiv pentru care cele 27 de țări ale UE acționează treptat: embargoul asupra exporturilor de petrol a fost impus la numai un an de la începutul războiului, în timp ce nu există încă o interdicție asupra importurilor de gaze sau diamante.

Înante de summit-ul sin acest an, se vehicula că țările G7 se vor ocupa în sfârșit de sancțiuni asupra diamantelor și gazelor rusești. Însă declarația finală nu prevede niciunul dintre aceste lucruri. Declarația nu conține nici propunerea de a impune un embargou total asupra tuturor schimburilor comerciale cu Rusia și de a face excepții la acesta în locul sistemului actual de interdicții individuale.

Pe lângă direcția generală a presiunii sancțiunilor – mai degrabă înăsprire decât relaxare – declarația menționează intenția de a consolida lupta împotriva eludării sancțiunilor deja în vigoare, precum și un obiectiv general de a obține o reducere și mai mare a veniturilor Kremlinului din exporturile de energie, combustibil nuclear și metale.

Înainte de reuniune, doar Regatul Unit luase măsuri concrete în această direcție. Aceasta a interzis importurile de diamante, cupru, aluminiu și nichel rusești. Cu toate că nu le cumpără acum, iar anul trecut volumul total al schimburilor comerciale cu Rusia, în conformitate cu noile sancțiuni, nu a depășit 55 de milioane de lire sterline – casele unor oligarhi din Londra costă mai mult.

Anul trecut, Marea Britanie a importat diamante în valoare de 1,6 miliarde de dolari, din care diamantele rusești au reprezentat doar 4 milioane de dolari. Britanicii cumpără cea mai mare parte a diamantelor lor din Belgia, Israel, India și Statele Unite, potrivit Reuters’ Trade Data Monitor.

Marea Britanie nu a cumpărat cupru din Rusia nici anul trecut, nici în anul precedent, a importat doar aluminiu în valoare de 35 de milioane de dolari în 2022 și nichel în valoare de 28 de milioane de dolari.

UE este principalul cumpărător de materie primă rusească în Occident. Diamantele nu fac excepție, principalul lor importator este Belgia. Aceasta se opune cu tărie interdicției, astfel încât șansele ca diamantele să intre în cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni al UE sunt aproape de zero.

Pachetul este doar în curs de discuție și necesită aprobarea unanimă a celor 27 de țări UE, printre care se numără susținători ai unei rupturi radicale cu Rusia, precum Polonia și țările baltice, și apologeți ai pacificării lui Vladimir Putin prin relaxarea sancțiunilor, precum Austria și Ungaria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Socialiștii și Tarlev, întâlnire la parlament cu un artist francez, susținător al Rusiei. Dodon: Viziune alternativă asupra Europei

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a avut pe 19 decembrie o întâlnire cu muzicianul și activistul francez Francis Lalanne, care se află într-o vizită la Chișinău. Politicianul a comunicat că a discutat cu Lalanne despre „pluralismul de opinii în spațiul european”. Liderul socialiștilor a declarat că valorile promovate de artist, care este un susținător al invaziei ruse din Ucraina și anterior a făcut apel la armata franceză să-l îndepărteze de la putere pe președinte Emmanuel Macron, se aliniează, „în mare parte”, cu cele ale socialiștilor din Republica Moldova.

Igor Dodon l-a găzduit pe Francis Lalanne în incinta Parlamentului. La întrevedere au fost prezenți și alți deputați socialiști și parlamentarul neafiliat Vasile Tarlev.

Potrivit liderului PSRM, participanții au avut un dialog privind „pluralismul de opinii în spațiul european” și „rolul dezbaterii critice în democrația parlamentară”.

Am menționat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin cooperarea cu Uniunea Europeană, însă, în același timp, pledează pentru suveranitatea economică și dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu alte centre de putere globale, inclusiv Rusia, China și alte state importante”, a comunicat Dodon.

Președintele PSRM, care îl prezintă pe Lalanne drept „un reprezentant al mediului politic și cultural european” și „un intelectual public francez”, a spus că i-a transmis că valorile pe care le promovează sunt „în mare parte în consonanță cu pozițiile socialiștilor moldoveni”.

Mi-am exprimat convingerea că vizita lui Francis Lalanne la Chișinău va contribui la extinderea dialogului și va permite prezentarea unei viziuni alternative asupra Europei, bazate pe pluralismul de opinii, respectul pentru suveranitatea statelor și dezbaterea democratică. Sperăm că această vizită va deschide calea și pentru alți reprezentanți ai mediului public și politic european, dispuși la un schimb deschis și onest de opinii”, a spus Igor Dodon.

Facebook/Igor Dodon

Cine este Francis Lalanne

Francis Lalanne s-a născut pe 8 august 1958 în orașul Bayonne, Franța.

Acesta este cel mai bine cunoscut pentru cariera sa muzicală, devenind popular la sfârșitul anilor 1970. Cel mare hit al său este „On se retrouvera”, lansat în 1988.

Pe lângă muzică, el este cunoscut și pentru activism.

Francis Lalanne a susținut mișcarea „vestelor galbene” din Franța, care a început în noiembrie 2018, inițial ca reacție la creșterea taxei pe combustibil, dar care s-a transformat rapid într-o contestare mai largă a politicilor economice și sociale ale Guvernului. Astfel, reprezentanții mișcării solicitau la început anularea taxei pe combustibil, iar ulterior și reducerea costului vieții, majorarea salariului minim și, uneori, demisia președintelui Emmanuel Macron. Mișcarea „vestelor galbene” s-a manifestat prin proteste săptămânale, mai ales în zile de sâmbătă. În această perioadă, la Paris au avut loc demonstrații masive, uneori violente, cu ciocniri cu forțele de ordine și distrugeri.

Lalanne, care s-a proclamat public „o vestă galbenă printre milioane”, a încercat să folosească mișcarea în scopuri politice. Acesta a propus să structureze și să sprijine financiar implicarea mișcării în politică, oferindu-se inclusiv să finanțeze o campanie pentru intrarea în alegeri. În acest context, el a menționat sume de 800 000 de euro.

Ulterior, a contribuit la crearea unei liste de candidați pentru alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, care includea persoane asociate cu mișcarea și era denumită „Alliance Jaune”. Candidații, în frunte cu Francis Lalanne, au participat la scrutin și au acumulat doar 0,5% din voturile valabil exprimate, neobținând niciun mandat.

Francis Lalanne este cunoscut și pentru pozițiile sale anti-vaccin. În 2022, la înmormântarea fraților gemeni Igor and Grichka Bogdanoff – ambii nevaccinați și decedați din cauza Covid-19 – Lalanne a declarat că și el a ales să nu se vaccineze împotriva virusului și a numit vaccinurile „experimentale”.

Nu este un vaccin, ci un tratament experimental care nu oferă imunitate. Să-l numești vaccin este publicitate înșelătoare”, a spus el.

Ulterior, Parchetul din Paris a inițiat o investigație pentru a stabili dacă materialul constituia „provocare la săvârșirea de infracțiuni împotriva intereselor fundamentale ale națiunii”. Lalanne a fost audiat la începutul lunii februarie 2021 în cadrul anchetei. Cu toate aceste, până în luna aprilie a aceluiași an, investigația a fost clasată, fără a fi înaintate învinuiri.

Francis Lalanne s-a remarcat de-a lungul timpului inclusiv pentru retorica anti-establishment.

În ianuarie 2021, pe fondul pandemiei de Covid-19, el a publicat un articol de opinie pe site-ul France Soir, în care a acuzat Guvernul de „lovitură de stat” sub pretextul măsurilor împotriva virusului și a cerut destituirea lui Emmanuel Macron, făcând apel la conducerea armatei.

Fac apel la cei mai înalți demnitari ai armatei franceze să vină în ajutorul poporului și să pună capăt tulburărilor sociale și politice de care națiunea a suferit prea mult timp. Pentru a face acest lucru, cer celor mai importanți lideri militari francezi, în numele poporului francez, să suspende pe cei care au comis lovitura de stat. Și, prin urmare, să încheie mandatul actualului președinte al Republicii”, a scris Lalanne.

Francis Lalanne este, de asemenea, un susținător al invaziei ruse din Ucraina și al președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

În iunie 2025, artistul a lansat, împreună cu interpreta rusă Elena Maximova, un cântec care elogiază Federația Rusă. O lună mai târziu, ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, i-a înmânat lui Lalanne un portret semnat al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea Ucrainei.

X/Russie en France

De-a lungul timpului, Francis Lalanne a folosit narative adesea folosite de propaganda rusă pentru a descrie războiul din Ucraina, cum ar fi prezentarea invaziei drept o acțiune pentru „a salva rușii din Donbas”. De asemenea, acesta a criticat sprijinul Franței pentru Ucraina și a pledat pentru păstrarea „prieteniei franco-ruse”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: