Țările G7, SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Canda și Japonia, au convenit să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei pentru atacul asupra Ucrainei. Pe 19 mai, în cadrul Summit-ului G7 de la Hiroshima, statele-membre au adoptat o declarație pentru a crește presiunea asupra Kremlinului, dar care, totuși, nu include cele mai radicale propuneri, inclusiv un embargo comercial total.
Scopul sancțiunilor este de a limita capacitatea Kremlinului de a-și continua agresiunea armată în Europa. Fiecare țară își alege propriile mijloace, astfel că declarația G7 stabilesc doar o direcție generală, nu și sancțiuni specifice.
„Vom lua măsuri suplimentare pentru a restricționa livrările către Rusia a tot ceea ce este esențial pentru continuarea agresiunii rusești, inclusiv echipamentele și tehnologia cu care Rusia își reface puterea mașinii de război”, se arată în declarație.
Formatul G7, înființat pentru a coordona politicile occidentale după crizele din anii 1970, include Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Canada și Japonia. Rusia a fost, de asemenea, membru înainte de anexarea Crimeei, iar locul celui de-al 8-lea membru informal a fost luat de Uniunea Europeană, în calitate de reprezentant colectiv al celor 24 de țări ale blocului care nu fac parte direct din G7.
Occidentul a impus deja sancțiuni financiare și comerciale cuprinzătoare împotriva Rusiei, iar acum se concentrează pe modul în care acestea sunt aplicate, nu pe găsirea de noi restricții. Atât SUA, cât și Japonia și Marea Britanie au interzis practic toate schimburile comerciale cu Kremlinul, dar acestea erau departe de a fi principalul partener comercial al Rusiei înainte de război.
Această poziție era deținută de Uniunea Europeană cu o mare diferență, iar sancțiunile sale comerciale sunt cele care aduc cele mai mari daune economiei rusești. Cu toate acestea, este adevărat și reversul, motiv pentru care cele 27 de țări ale UE acționează treptat: embargoul asupra exporturilor de petrol a fost impus la numai un an de la începutul războiului, în timp ce nu există încă o interdicție asupra importurilor de gaze sau diamante.
Înante de summit-ul sin acest an, se vehicula că țările G7 se vor ocupa în sfârșit de sancțiuni asupra diamantelor și gazelor rusești. Însă declarația finală nu prevede niciunul dintre aceste lucruri. Declarația nu conține nici propunerea de a impune un embargou total asupra tuturor schimburilor comerciale cu Rusia și de a face excepții la acesta în locul sistemului actual de interdicții individuale.
Pe lângă direcția generală a presiunii sancțiunilor – mai degrabă înăsprire decât relaxare – declarația menționează intenția de a consolida lupta împotriva eludării sancțiunilor deja în vigoare, precum și un obiectiv general de a obține o reducere și mai mare a veniturilor Kremlinului din exporturile de energie, combustibil nuclear și metale.
Înainte de reuniune, doar Regatul Unit luase măsuri concrete în această direcție. Aceasta a interzis importurile de diamante, cupru, aluminiu și nichel rusești. Cu toate că nu le cumpără acum, iar anul trecut volumul total al schimburilor comerciale cu Rusia, în conformitate cu noile sancțiuni, nu a depășit 55 de milioane de lire sterline – casele unor oligarhi din Londra costă mai mult.
Anul trecut, Marea Britanie a importat diamante în valoare de 1,6 miliarde de dolari, din care diamantele rusești au reprezentat doar 4 milioane de dolari. Britanicii cumpără cea mai mare parte a diamantelor lor din Belgia, Israel, India și Statele Unite, potrivit Reuters’ Trade Data Monitor.
Marea Britanie nu a cumpărat cupru din Rusia nici anul trecut, nici în anul precedent, a importat doar aluminiu în valoare de 35 de milioane de dolari în 2022 și nichel în valoare de 28 de milioane de dolari.
UE este principalul cumpărător de materie primă rusească în Occident. Diamantele nu fac excepție, principalul lor importator este Belgia. Aceasta se opune cu tărie interdicției, astfel încât șansele ca diamantele să intre în cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni al UE sunt aproape de zero.
Pachetul este doar în curs de discuție și necesită aprobarea unanimă a celor 27 de țări UE, printre care se numără susținători ai unei rupturi radicale cu Rusia, precum Polonia și țările baltice, și apologeți ai pacificării lui Vladimir Putin prin relaxarea sancțiunilor, precum Austria și Ungaria.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
