Partidul „ȘOR”

Tauber a contestat la Curtea de Apel Chișinău hotărârea privind excluderea sa din cursa electorală

Candidata Partidului „ȘOR” la alegerile din Bălți, Marina Tauber, a contestat la Curtea de Apel Chișinău hotărârea CEC, prin care s-a cerut excluderea din cursa electorală. Tauber califică hotărârea ca fiind nefondată și cere instanței anularea acesteia. Demersul a fost depus în după-amiaza, de 2 decembrie.

„Analizând motivarea hotărârii CEC din 1 decembrie, s-a constatat că organul electoral a emis un act administrativ individual ilegal. Prin urmare, avocații consideră că Partidul „ȘOR” este vătămat în drepturile sale”, se arată în cererea de chemare în j.udecată

Hotărârea CEC privind anularea înregistrării candidatului Partidului „ȘOR” în alegerile locale noi din Bălți a fost adoptată miercuri, 1 decembrie, și a fost votată de 6 membri CEC din cei 8 prezenți la ședință. Potrivit raportorului, Pavel Postică, Marina Tauber ar fi depășit plafonul maxim de cheltuieli permise în campania electorală.

Solicitarea CEC va fi examinată de Judecătoria Bălți vineri, 3 decembrie.

Amintim că în seara de 1 decembrie, CEC a solicitat Judecătoriei Bălți anularea înregistrării concurentului electoral Marina Tauber, desemnat de Partidul „ŞOR” la funcția de primar al municipiului Bălți.

Între timp, Tauber spune că va lupta în instanța de judecată pentru a nu fi exclusă din cursa electorală, așa cum a solicitat Comisia Electorală Centrală (CEC). În cadrul unui briefing de presă, din 2 decembrie,  aceasta a spus că, în caz de necesitate, va organiza proteste.

Fiind solicitat să comenteze acest subiect, deputatul PAS, Mihai Popșoi a declarat că partidul pe care îl reprezintă a respectat legea în această privință și așteaptă același lucru și de la alte partide.

Candidata Partidului Șor Marina Tauber a acumulat 15918 de voturi sau 47,93% în urma alegerilor locale noi desfășurate la Bălți. Pe locul doi s-a clasat candidatul independent Nicolai Grigorișin, care a obținut 6951 din voturi sau 20,93%. Drept urmare, cei doi candidați urmau să se dueleze în turul doi al alegerilor locale. Asta pentru că nici unul dintre candidați nu a obținut 50% +1 din voturile bălțenilor.

Turul doi al alegerilor locale noi din Bălți va avea loc pe 5 decembrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: