parlament.md

„Telefonul dumneavoastră va funcționa”. Recean, răspuns pentru o deputată despre posibile deconectări de lumină

Premierul Dorin Recean a dat asigurări că „energie electrică va exista”. Potrivit oficialului, dacă Gazprom va decide să nu livreze gaze în stânga Nistrului, riscăm să avem deconectări doar „pentru maximum câteva ore și nu în toată țara”. Acest scenariu, a adăugat Recean, se va întâmpla în condițiile în care vor continua bombardamentele rusești în Ucraina „și vor distruge și linia Isaccea – Vulcănești – Chișinău”. Precizările au fost făcute în timpul unui discurs la Parlament în legătură cu instituirea stării de urgență în energetică. În context, oficialul i-a solicitat unei deputate să „nu răspândească falsuri”, adăugând că telefonul acesteia va funcționa. Ultima l-a întrebat „ce se va întâmpla cu telefoanele cetățenilor” odată cu introducerea, pe timp de stare de urgență, a unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații. 

În timpul examinării proiectului cu privire la instituirea stării de urgență în energetică, Recean a fost întrebat dacă ar putea fi deconectări de lumină pe malul drept al Nistrului și cât vor dura, în context s-a amintit de planul Tiraspolului pentru deconectări pe ore a luminii.

„În cazul în care Kremlinul nu va livra gaze naturale în stânga Nistrului, atunci noi va trebui să schimbăm rețeaua de la care ne alimentăm cu energie electrică. Și în condițiile în care vor continua bombardamentele și vor distruge și linia Isaccea – Vulcănești – Chișinău, atunci da riscăm și noi (nota red: să avem deconectări de lumină) dar doar pentru maximum câteva ore și nu în toată țara dar izolat, în anumite părți”, a comunicat Recean.

Ulterior, deputata socialistă Alla Darovannaia a spus că „în ultimele zile din toate magazinele au fost cumpărate tot ce ține de producerea energiei electrice în condiții casnice”. „Dacă mergeți să căutați un generator sau o baterie, nu o găsiți. (…) Lumea este îngrijorată și știe cum să se comporte. Cu telecomunicațiile, ce o să fie? Ce întreprindeți dumneavoastră? Spuneți-ne ca să știm și noi și toți cetățenii. Ce se va întâmpla cu telefoanele noastre?”, a adăugat parlamentara.

„Eu o să vă rog să nu răspândiți falsuri. Unu – energie electrică va exista. Doi – telefonul dumneavoastră va funcționa. Trei – este vorba despre mijloacele speciale de telecomunicații care sunt utilizate în situații excepționale, în situații în care vom avea inclusiv misiuni umanitare internaționale”, a conchis oficialul. Menționăm în acest context că pe timp de stare de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale va emite mai multe dispoziții iar potrivit proiectului, susținut de Parlament, printre măsuri va fi și „introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații”.

***

Parlamentul a aprobat introducerea stării de urgență în energetică pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 16 decembrie, pentru un termen de 60 de zile.

Guvernul a solicitat instituirea stării de urgență în contextul incertitudinii privind continuarea livrărilor de gaze din Federația Rusă spre regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina. În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Din această cantitate sunt asigurate necesitățile de consum pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și este produsă energie electrică pentru malul drept.

Menționăm că, între timp, așa-numitul legislativ al regiunii transnistrene a aprobat, pe 11 decembrie, decretul lui Vadim Krasnoselski prin care să fie instituită „stare excepțională în economie” pe teritoriul Transnistriei. Potrivit decretului semnat de liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski, starea excepțională în economie este introdusă pe o perioadă de 30 de zile. Detalii AICI. Autoritățile nerecunoscute ale regiunii transnistrene au stabilit și un plan cu măsuri care vor fi aplicate în contextul posibilei întreruperi a livrărilor de gaze în stânga Nistrului. Detalii AICI. Totodată, Tiraspolul a pregătit un plan pentru deconectări pe ore a luminii. Detalii AICI.

Ajuns la Parlament, pentru a cere instituirea stării de urgență, premierul Dorin Recean a explicat că, potrivit contractului, Gazprom are obligația de a asigura livrarea gazelor naturale la hotarul cu Republica Moldova până la 30 septembrie 2026. Oficialul a mai spus că autoritățile au plan de acțiuni care include 44 de măsuri menite să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova. Potrivit lui Recean, planul descrie scenarii de intervenție în contextul riscurilor legate de întreruperea aprovizionării cu gaze din partea Gazprom către regiunea transnistreană.

Cu referire la piața energetică, Recean a spus că până în 2022 Republica Moldova își echilibra alimentarea din Ucraina însă astăzi avem doar două opțiuni: Centrala de la Cuciurgan și linia de înaltă tensiune Isaccea – Vulcănești – Centrala de la Cuciurgan – Dnestrovsk – Chișinău. „Situația este agravată de bombardarea continuă a capacităților de producere și transport a energiei electrice din Ucraina, în special a celor din preajma graniței cu Republica Moldova, care pun presiune pe sistemul energetic din toată regiunea”, a comunicat oficialul, adăugând că în lipsa producției de energie la Centrala de la Cuciurgan, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova va fi asigurată din rețeaua europeană ENTSO-E și în special din România.

***

Despre posibile deconectări de lumină, premierul Dorin Recean a vorbit pentru prima dată pe 5 decembrie. Totuși, pe 11 decembrie, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a aflat de la NewsMaker că din 1 ianuarie Republica Moldova s-ar putea confrunta cu pene de curent. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: