parlament.md

„Telefonul dumneavoastră va funcționa”. Recean, răspuns pentru o deputată despre posibile deconectări de lumină

Premierul Dorin Recean a dat asigurări că „energie electrică va exista”. Potrivit oficialului, dacă Gazprom va decide să nu livreze gaze în stânga Nistrului, riscăm să avem deconectări doar „pentru maximum câteva ore și nu în toată țara”. Acest scenariu, a adăugat Recean, se va întâmpla în condițiile în care vor continua bombardamentele rusești în Ucraina „și vor distruge și linia Isaccea – Vulcănești – Chișinău”. Precizările au fost făcute în timpul unui discurs la Parlament în legătură cu instituirea stării de urgență în energetică. În context, oficialul i-a solicitat unei deputate să „nu răspândească falsuri”, adăugând că telefonul acesteia va funcționa. Ultima l-a întrebat „ce se va întâmpla cu telefoanele cetățenilor” odată cu introducerea, pe timp de stare de urgență, a unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații. 

În timpul examinării proiectului cu privire la instituirea stării de urgență în energetică, Recean a fost întrebat dacă ar putea fi deconectări de lumină pe malul drept al Nistrului și cât vor dura, în context s-a amintit de planul Tiraspolului pentru deconectări pe ore a luminii.

„În cazul în care Kremlinul nu va livra gaze naturale în stânga Nistrului, atunci noi va trebui să schimbăm rețeaua de la care ne alimentăm cu energie electrică. Și în condițiile în care vor continua bombardamentele și vor distruge și linia Isaccea – Vulcănești – Chișinău, atunci da riscăm și noi (nota red: să avem deconectări de lumină) dar doar pentru maximum câteva ore și nu în toată țara dar izolat, în anumite părți”, a comunicat Recean.

Ulterior, deputata socialistă Alla Darovannaia a spus că „în ultimele zile din toate magazinele au fost cumpărate tot ce ține de producerea energiei electrice în condiții casnice”. „Dacă mergeți să căutați un generator sau o baterie, nu o găsiți. (…) Lumea este îngrijorată și știe cum să se comporte. Cu telecomunicațiile, ce o să fie? Ce întreprindeți dumneavoastră? Spuneți-ne ca să știm și noi și toți cetățenii. Ce se va întâmpla cu telefoanele noastre?”, a adăugat parlamentara.

„Eu o să vă rog să nu răspândiți falsuri. Unu – energie electrică va exista. Doi – telefonul dumneavoastră va funcționa. Trei – este vorba despre mijloacele speciale de telecomunicații care sunt utilizate în situații excepționale, în situații în care vom avea inclusiv misiuni umanitare internaționale”, a conchis oficialul. Menționăm în acest context că pe timp de stare de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale va emite mai multe dispoziții iar potrivit proiectului, susținut de Parlament, printre măsuri va fi și „introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații”.

***

Parlamentul a aprobat introducerea stării de urgență în energetică pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 16 decembrie, pentru un termen de 60 de zile.

Guvernul a solicitat instituirea stării de urgență în contextul incertitudinii privind continuarea livrărilor de gaze din Federația Rusă spre regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina. În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Din această cantitate sunt asigurate necesitățile de consum pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului și este produsă energie electrică pentru malul drept.

Menționăm că, între timp, așa-numitul legislativ al regiunii transnistrene a aprobat, pe 11 decembrie, decretul lui Vadim Krasnoselski prin care să fie instituită „stare excepțională în economie” pe teritoriul Transnistriei. Potrivit decretului semnat de liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski, starea excepțională în economie este introdusă pe o perioadă de 30 de zile. Detalii AICI. Autoritățile nerecunoscute ale regiunii transnistrene au stabilit și un plan cu măsuri care vor fi aplicate în contextul posibilei întreruperi a livrărilor de gaze în stânga Nistrului. Detalii AICI. Totodată, Tiraspolul a pregătit un plan pentru deconectări pe ore a luminii. Detalii AICI.

Ajuns la Parlament, pentru a cere instituirea stării de urgență, premierul Dorin Recean a explicat că, potrivit contractului, Gazprom are obligația de a asigura livrarea gazelor naturale la hotarul cu Republica Moldova până la 30 septembrie 2026. Oficialul a mai spus că autoritățile au plan de acțiuni care include 44 de măsuri menite să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova. Potrivit lui Recean, planul descrie scenarii de intervenție în contextul riscurilor legate de întreruperea aprovizionării cu gaze din partea Gazprom către regiunea transnistreană.

Cu referire la piața energetică, Recean a spus că până în 2022 Republica Moldova își echilibra alimentarea din Ucraina însă astăzi avem doar două opțiuni: Centrala de la Cuciurgan și linia de înaltă tensiune Isaccea – Vulcănești – Centrala de la Cuciurgan – Dnestrovsk – Chișinău. „Situația este agravată de bombardarea continuă a capacităților de producere și transport a energiei electrice din Ucraina, în special a celor din preajma graniței cu Republica Moldova, care pun presiune pe sistemul energetic din toată regiunea”, a comunicat oficialul, adăugând că în lipsa producției de energie la Centrala de la Cuciurgan, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova va fi asigurată din rețeaua europeană ENTSO-E și în special din România.

***

Despre posibile deconectări de lumină, premierul Dorin Recean a vorbit pentru prima dată pe 5 decembrie. Totuși, pe 11 decembrie, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a aflat de la NewsMaker că din 1 ianuarie Republica Moldova s-ar putea confrunta cu pene de curent. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: