Agentul termic livrat în municipiul Chişinău s-ar putea scumpi cu 200 de lei – de la 2169 lei pentru o Gcal, până la 2382 lei pentru o Gcal. O solicitare în acest sens a fost adresată de Termoelectrica către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). În același timp, energia electrică livrată de Termoelectrica s-ar putea scumpi cu 35 de bani – până la 369, 51 bani pentru 1 kWh.
Termoelectrica solicită ajustarea prețului pentru energia electrică și tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor pentru anul 2022. Reprezentanții companiei argumentează scumpirea prin majorarea prețului pentru furnizarea gazelor naturale, dar și cheltuielile pe care trebuie să le suporte.
Astfel, prețul pentru agentul termic ar putea crește, în Chișinău, cu aproape 10% – de la 2169 până la 2382 lei pentru o Gcal. Prețul pentru energia electrică produsă de Termoelectrica ar putea crește până la 369,51 bani/kWh – cu 35 de bani mai mult față de prețul actual.
Decizia finală urmează a fi luată de ANRE.
De menționat că ultima majorare aprobată pentru tarifele Termoelectrica a avut loc în data de 28 ianuarie 2022. Atunci, agentul termic livrat în municipiul Chişinău s-a scumpit cu încă 496 de lei pentru o Gcal, iar tariful pentru căldură livrată consumatorilor din municipiul Bălţi s-a majorat cu 704 de lei.
Pe 2 iulie, Moldovagaz a solicitat ANRE să aprobe majorarea cu 45% a tarifului mediu la gazele naturale pentru consumatorii finali.
Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.
„Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.
Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.
„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.
Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”
Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.
„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.
