„Teroristul” din Telegram. Cum un elev a „minat” jumătate de țară și cine stă în spatele său

Despre luna ianuarie din acest an ne vom aminti nu doar din cauza unei noi crize energetice și a unui nou val de epidemie, dar și a mesajelor aproape zilnice despre „bombe” în școli, judecătorii, centre comerciale, în piețe și chiar în cimitire. Mai mult de o jumătate din aceste mesaje au fost în Găgăuzia. Autorul acestora s-a dovedit a fi un adolescent din satul Baurci. NM a clarificat, ce legătură ar putea fi între aceste mesaje și valul de minări false din Ucraina, Rusia și România, cât costă un apel fals pentru buget și unde, pentru toate acestea, se poate pedepsi cu închisoarea „în mod serios și pentru mult timp”.

„Bombe” în Găgăuzia

La 18 ianuarie, cineva de la Inspectoratul raional de poliție a sunat la gimnaziul din satul Baurci, raionul Ceadîr-Lunga. Polițiștii au anunțat că au recepționat o informație precum că gimnaziul este minat. În clădire erau 289 de elevi și profesori.

„I-am evacuat pe toți rapid, în șapte-zece minute. Le-am spus copiilor să se îmbrace și să plece acasă. Nu le-am spus motivul. E prima dată când s-a întâmplat așa ceva la noi”, a spus pentru NM Galina Pamujac, directorul gimnaziului.

La locul incidentului au venit colaboratorii de poliție, ambulanța și pompierii. Au mai venit și geniștii și specialiștii în deminare de la Chișinău. Alerta despre bombă s-a dovedit a fi falsă. La fel ca și alte cinci alerte despre bombe în diferite instituții din Găgăuzia, care au fost recepționate la 19 și la 21 ianuarie. Alertele erau despre „bombe” în școlile profesionale din Ceadîr-Lunga și din Vulcănești, în școala și în grădinița din satul Cazaclia, în piețele din Comrat și chiar la cimitirul din satul Baurci.

Cei de la Serviciul 112 au comunicat pentru NM că apelurile despre „bombe” în Găgăuzia veneau de pe un telefon mobil. Operatorii transmiteau imediat această informație poliției, ambulanței și salvatorilor.

Totul se desfășura conform aceleiași scheme: poliția primea mesajul, oamenii erau evacuați, veneau polițiștii, ambulanța, salvatorii, teritoriul era cercetat, alerta se dovedea a fi falsă. De asemenea, geniștii și specialiștii în deminare de la BOMBTEH al MAI veneau de fiecare dată în Găgăuzia. O deplasare a acestor specialiști costă bugetul de stat 15-20 mii de lei, au comunicat pentru NM polițiștii.

Ivan Colioglo, șeful Comisiei Situații Excepționale a Găgăuziei, ne-a comunicat că „[în toate cazurile] stilul răufăcătorului era unul și același, alerta despre minare era transmisă Inspectoratului raional de poliție prin poșta electronică”. Potrivit afirmațiilor lui Colioglo, anterior, în Găgăuzia „nu s-au constatat asemenea acțiuni”.  

Conform datelor poliției din 21 ianuarie, de la începutul anului, în Moldova s-au înregistrat nouă alerte false despre bombe. Forțele de ordine au stabilit că autorul celor mai multe dintre acestea a fost un adolescent din Găgăuzia. Polițiștii au subliniat că „activitatea minorului era dirijată din străinătate, de persoane terțe, cu utilizarea unei noi metode de transmitere a avertismentelor, iar platforma de pe care era transmisă această informație este înregistrată într-o țară europeană”.

Potrivit informațiilor forțelor de ordine, minorul suspect a mai expediat mesaje false despre minarea câtorva instituții strategice de pe teritoriul altor țări.

Dosare penale

Cei de la procuratura Ceadîr-Lunga au comunicat pentru NM că bănuitul este un minor de 14 ani din satul Baurci, raionul Ceadîr-Lunga. Pe acest caz a fost inițiată o urmărire penală, suspectul a recunoscut că a expediat șase mesaje despre „bombe” pe teritoriul Găgăuziei.

„El și-a recunoscut vina și și-a regretat fapta. A spus că totul a început ca un joc, dar, se pare, s-a luat cu jocul. Învață bine la școală, este pasionat de calculatoare, chiar a ajutat profesorii să instaleze calculatoarele în școală”, a comunicat pentru NM Liudmila Bratan, șeful interimar al procuraturii Ceadîr-Lunga.

Minorul învață la gimnaziul din satul Baurci. Anume gimnaziul a fost primul obiect „minat”. Galina Pomujac, directorul gimnaziului, a confirmat faptul că adolescentul învață bine și anterior, n-a demonstrat probleme de comportament.

Procurorul Serghei Tumba a comunicat pentru NM că procuratura Ceadîr-Lunga a deschis patru dosare penale (pentru fiecare caz) în baza articolului 281 al CP „Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre actul de terorism”. Și procuraturile Comrat și Vulcănești au deschis câte un dosar în baza aceluiași articol. În aceste cazuri, părinții adolescentului vor purta răspundere civilă. La fel, aceștia vor trebui să plătească prejudiciile provocate statului. Pentru astfel de infracțiuni, legea prevede amendă de la 27,5 mii de lei până la 42,5 mii de lei, până la 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau privațiune de libertate pe un termen de până la doi ani.

Valul de minări false

Rusia. Și dacă în Rusia și Ucraina cel mai adesea „sunt minate” școlile, în România – judecătoriile și centrele comerciale.

Toate au loc prin aceeași schemă, ca și în Găgăuzia: alerta despre bombă ajunge pe adresa electronică sau la Serviciul 112, oamenii sunt evacuați din clădire, se efectuează verificările, alerta se dovedește a fi falsă. În Rusia, „forțele din exterior” sunt acuzate de minare falsă, la fel și în Ucraina, fiind înaintate versiuni privind implicarea Rusiei în aceste cazuri.

În Rusia, de la 10 până la 16 ianuarie, au fost evacuate circa 500 de școli din toată țara: în Ekaterinburg au fost evacuate 151 de școli, în Saratov – 109 școli. Alerte false despre minarea școlilor au fost și în Arhanghelsk, Krasnoiarsk, Samara și Nijnii Novgorod, notează «Настоящее время» („Acum”). La 25 ianuarie, au fost evacuate toate școlile din Tiumeni, la 26 ianuarie – cele din Petropavlovsk-Kamceatski. Scrisorile despre bombe vin, de regulă, pe adresa electronică a școlilor.

„Aproape toate aceste scrisori vin de pe domenul protonmail. Mesajele conțin foarte puține informații inițiale și nu conțin adresa IP prin care acestea ar putea fi urmărite. Acestea sunt anonime”, susține Alexei Șleapujnikov, consultant în securitate informațională, citat de «Настоящее время».

Primarul de Ekaterinburg dă vina pe „forțele din exterior” pentru mesajele despre bombe: „Este o intervenție din exterior. Cu părere de rău, am trecut de mai multe ori prin aceasta în ultimii doi-trei ani. Există forțe distructive care, din țările vecine, încing situația”.

O situație asemănătoare se atestă și în Ucraina: zeci de școli din această țară sunt evacuate aproape în fiecare zi. Astfel, la 20 ianuarie, au fost recepționate mesaje despre minarea tuturor școlilor din Vinnița și Harkov, iar înainte de aceasta – a instituțiilor din Berdeansk, Dnepr, Kiev, Lvov, Odessa, Rovno, Cerkass. „A fost minat” chiar și oficiul șefului statului ucrainean. La 25 ianuarie, a reapărut un mesaj despre minarea școlilor din Odessa, elevii și angajații au fost evacuați.

Autoritățile Ucrainei presupun implicarea Rusiei. Cei de la Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au declarat că scopul unor astfel de mesaje este de a „crea tensiuni și panică în societate”. Conform datelor SBU, de la începutul anului, au avut loc peste 300 de cazuri de acest gen.

La 21 ianuarie, cei de la SBU au declarat că au reținut lângă Zaporojie un răufăcător care expedia mesaje despre „minarea” instituțiilor din Melitopol. Acesta s-a dovedit a fi un localnic condamnat anterior pentru săvârșirea unor crime grave în Ucraina și pentru un omor pe teritoriul Rusiei. 

„Minerii” din Telegram

Valul de alerte false despre bombe a coincis cu apariția pe Telegram a comunităților de mineri falși, susține Igor Bederov, șeful departamentului informații și cercetări analitice al companiei „T. Hunter”, citat de BBC. Administratorii acestor comunități nu ascund faptul că anume ei expediază mesaje anonime despre minarea școlilor și a altor instituții.

NM a studiat câteva canale de Telegram de acest gen și a depistat date despre un „miner” din Moldova, inclusiv un număr de telefon din Moldova, fotografia și numele complet al minorului – informații care „au fost turnate” într-un chat comun. Nimeni nu a răspuns la numeroasele apeluri efectuate la acest număr.

De notat că administratorii canalelor încearcă să obțină venituri din „minare”, propunându-și „serviciile” pentru bani:

 „Cine nu vrea mâine la școală, pot să vă întocmesc on-line-ul sau pur și simplu să vă salvez de lc (NU E GRATUIT)”.

(rus. «Кто завтра не хочет в школу, могу вам оформить дистанционнку или просто спасти от кр. ( НЕ БЕСПЛАТНО )» (сохранены авторская орфография и пунктуация)).

La rândul lor, elevii evacuați transmit stream-uri de afară, iar ulterior le distribuie prin canale de Telegram. Dar iată astfel de mesaje despre minarea clădirilor, cu cerere de răscumpărare, sunt expediate prin poșta electronică:

 „Salutare, sunt KARNAVAL împreună cu gruparea GEREX, noi am minat orașul Zaporojie fiecare instituție de învățământ cu explozibil în fiecare câte 9 kg de trotil, pentru viața copilașilor și a profesorilor decideți doar voi, eu primesc satisfacție din moartea copiilor și vă promit că vor fi foarte multe victime, aștept pe cont 15 000 000 hrivne aveți 2 ore să adunați aceasă sumă și să mi-o transmiteți, începe numărătoarea inversă” (varianta tradusă – cât mai aproape de stilul și punctuația din textul original).

(rus. «Приветик, на связи KARNAVAL вместе с группировкой GEREX, мы заминировали город Запорожье каждое учебное заведение взрывчаткой в каждой по 9 кг тротила, за жизнь детишек и учителей решать только вам, я получаю удовольствие от смерти детей, и я вам обещаю жертв будет очень много, жду на счёт 15 000 000 грн у вас есть 2 часа собрать эту сумму и скинуть мне, время пошло» (сохранены авторская орфография и пунктуация)»).

Judecătoriile și centrele comerciale

Nu e prima dată când Moldova, la fel ca și alte țări, se confruntă cu alerte false despre bombe. Ce-i drept, o „minare” atât de „concentrată” ca în luna ianuarie curent nu a mai fost până acum.

Potrivit datelor poliției, în anul 2021 s-au înregistrat 32 de alerte false privind existența unor bombe (în 2020 – 30, în 2019 – 33). Autorii alertelor din anul 2021 au fost depistați în 17 cazuri, cei mai mulți dintre ei au fost trași la răspundere. În celelalte 15 cazuri ancheta continuă, răufăcătorii încă nu au fost găsiți.

 „Au fost „minate” judecătorii, administrația prezidențială, centre comerciale. Cel mai adesea, recepționăm alerte despre minarea judecătoriilor din sectoarele Buiucani și Centru din Chișinău. „Cel mai adesea, aceste judecătorii devin țintă din cauza specificului dosarelor care sunt examinate aici. Judecătoria sectorului Buiucani examinează dosare penale, Judecătoria sectorului Centru – cele civile. În aceste instanțe, volumul dosarelor examinate este cu mult mai mare, din această cauză, și riscurile sunt mai mari”, a menționat Iurie Podarilov, șeful Inspectoratului General al Poliției.

Cel mai nou caz de „minare” a judecătoriilor Buiucani și Centru (ambele sunt situate pe bulevardul Ștefan cel Mare) a avut loc la 26 ianuarie. Toți au fost evacuați din clădiri.

La 10 ianuarie, din cauza unei alerte cu bombă, poliția a evacuat vizitatorii și angajații centrului comercial Shopping MallDova.

La 29 decembrie 2021, din cauza alertelor despre bombe plasate în locuri aglomerate din Chișinău, serviciile speciale au verificat 51 de obiecte – centre comerciale și gări auto. Nicăieri nu au fost depistate substanțe explozibile.

În dimineața de 7 decembrie, oamenii legii au îngrădit clădirea aparatului prezidențial din cauza unei alerte cu bombă. Poliția a reușit să stabilească identitatea celui care a sunat. Acesta se află la evidența psihiatrului.

Serverele proxy

Dr. Viorica Sudacevschi, directorul Centrului de Cercetare și Instruire în domeniul Securității Cibernetice din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, a menționat într-o discuție cu reporterul NM că cetățenii își pot pierde vigilența din cauza numeroaselor alerte false în privința unor bombe. Ea susține că răufăcătorii ar putea să utilizeze unul dintre tipurile de servere proxy pentru a fi mai dificil să le fie depistată localizarea.

 „Pur tehnic, răufăcătorii pot, de exemplu, să folosească serverele proxy care ascund adevărata adresă IP și maschează localizarea reală, dar și un server proxy cu un nivel înalt al anonimatului care modifică periodic adresa IP. Astfel, este dificil să fie stabilită sursa, de unde a fost expediat mesajul”, a specificat experta.

Potrivit afirmațiilor sale, utilizarea serverelor proxy ar putea duce la o adresă IP de pe serverele din străinătate, care nu se află sub jurisdicția Moldovei sau a țărilor care nu dezvăluie informația.

 „Pentru a ști, care servere pot fi compromise, e nevoie de cunoștințe și de experiență de bază în acest domeniu. Atacul poate fi și din țara noastră, dar de pe calculatoare infectate cu aplicații dăunătoare. Astfel, proprietarul ar putea nici să nu bănuiască că aceste mesaje pleacă de la el”, a remarcat expertul.

Sancțiuni 

Pentru alertă falsă cu bombă, legea din Moldova prevede o amendă de la 27,5 mii de lei până la 42,5 mii de lei, până la 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la doi ani privațiune de libertate. Aceasta este o pedeapsă relativ „blândă”.

Pentru o infracțiune similară în România, se poate sancționa cu privațiune de libertate pe un termen de la un an până la trei ani sau amendă, în Ucraina – de la doi până la șase ani de închisoare, iar dacă este vorba despre alertă falsă cu bombă în instituțiile strategice, școli și spitale – de la patru până la opt ani de închisoare.

În Rusia, terorismul telefonic se sancționează cu privațiune de libertate pe un termen de la trei până la zece ani. Dacă în urma alertei a murit cel puțin o persoană, răufăcătorul riscă amendă de la 1,5 milioane până la 2 milioane de ruble ori privațiune de libertate pe un termen de la opt până la zece ani.

În statul Florida din SUA, autorul unei alerte false cu bombă riscă închisoare pe un termen de 15 ani, în statul Michigan – pentru 20 de ani.

Una dintre cele mai cunoscute sentințe într-un dosar despre alertă falsă cu bombă a fost emisă în anul 2018, în Israel: un bărbat de 20 de ani a fost condamnat la 10 ani privațiune de libertate pentru mii de alerte false cu bombă în centrele evreiești din SUA, Marea Britanie și din alte țări.