Tiraspolul, după ce Parlamentul a adoptat legea privind separatismul: „Responsabilitatea pentru escaladarea tensiunii revine părții moldovenești”

Așa-numitul Minister de Externe al Transnistriei a calificat drept „un act de agresiune” adoptarea proiectului despre Legea privind separatismul, de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldovei. Într-un comunicat publicat pe 2 februarie „MAE” transnistrean a declarat că responsabilitate pentru escaladarea tensiunii dintre Tiraspol și Chișinău revine părții moldovenești. 

„Autoritățile” transnistrene consideră că adoptarea de către Parlamentul moldovean a proiectului de lege privind separatismul „este un act de agresiune menit să submineze procesul de negociere și un prolog deliberat pentru încălcări masive ale drepturilor omului”.

Timp de decenii, Republica Moldova a exercitat presiuni asupra transnistrenilor prin intermediul urmăririi penale politizate, ceea ce reprezintă una dintre problemele stringente ale actualei agende a procesului internațional de negocieri. Reamintim că partea moldovenească a semnat o serie de acorduri care conțin angajamente de soluționare a acestei probleme, inclusiv protocolul de la Berlin al reuniunii oficiale a formatului „5+2” din 2-3 iunie 2016 și decizia protocolară privind utilizarea terenurilor din 25 noiembrie 2017. Cu toate acestea, nu numai că Chișinăul nu și-a onorat angajamentele, dar, prin decizia sa distructivă, a anulat ani de eforturi depuse în cadrul negocierilor de către mediatorii și observatorii internaționali”, se arată în comunicat.

Tiraspolul a acuzat Chișinăul că a respins de două ori inițiativele transnistrene de a organiza cât mai curând posibil o reuniune a reprezentanților politici pentru a discuta, printre altele, acest proiect de lege.

„Partea moldovenească a fost de acord să programeze reuniunea doar pentru 17 februarie, așteptând adoptarea finală a articolelor represive. O astfel de evaziune și teama de a discuta probleme de actualitate devalorizează utilitatea contactelor cu biroul reprezentantului politic al Republicii Moldova”, se precizează în declarația Tiraspolului.

Totodată, autoritățile nerecunoscute, din stânga Nistrului, au făcut apel la participanții internaționali la procesul de negociere să intervină pentru preveni „persecuția” transnistrenilor.

„Avertizăm partea moldovenească împotriva oricăror acțiuni care amenință drepturile și libertățile cetățenilor „Republicii Moldovenești Transnistrene”. Întreaga responsabilitate pentru escaladarea tensiunii revine în întregime părții moldovenești. Transnistria nu acceptă șantajul penal și procedural din partea Moldovei vecine și solicită participanților internaționali la procesul de negociere să își îndeplinească misiunea de mediere pentru a preveni persecuția motivată politic a populației transnistrene”, se mai arată în declarație.

Amintim că, pe 2 februarie, deputații au adoptat proiectul de lege care are scopul de a îmbunătăți cadrul normativ în domeniul securității statului. În acest sens, a fost modificat Codul penal, pentru combaterea riscurilor și amenințărilor, generate de acțiunile informativ subversive ale serviciilor speciale străine în raport cu Republica Moldova.

Codul penal va mai fi completat cu o nouă componentă de infracțiune, și anume acțiunile săvârșite cu scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova, precum și distribuirea informațiilor care incită la astfel de acțiuni.

Proiectul de lege a fost votat, în a doua lectură, de 60 de deputați.

În decembrie 2022, Tiraspolul a solicitat explicații din partea Chișinăului cu privire la proiectul de lege care prevede pedepse penale pentru separatism. Un demers în acest sens a fost expediat de către Vitalii Ignativ, așa-numitul „ministru de externe” din stânga Nistrului.

Ignatiev susținea că amendamentele elaborate de Chișinău la Codul Penal „ar putea avea un efect distrugător asupra întregului proces de negocieri”.

„Vitalii Ignatiev a anunțat că „MAE” a solicitat prin canalele oficiale explicații din partea părții moldovenești cu privire la proiectul de lege supus examinărilor. De asemenea, s-a luat decizia de a trimite o adresare în adresa parlamentului RM cu scopul de a cere explicații cu privire la amendamentele la Codul Penal”, se arăta într-un comunicat de presă.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: