edupedu.ro

Toalete insalubre și apă de la fântână. Raportul Avocatului Copilului privind școlile din Moldova

Situația privind asigurarea cu apă potabilă în școlile din Republica Moldova este alarmantă. Potrivit unui raport prezentat de către Avocatul Copilului Maia Bănărescu, în o treime dintre raioanele Moldovei, în unele școli, nu există acces la apă potabilă la robinete. Se întâmplă deoarece nu sunt conectate la apeductele centralizate sau locale. În unele școli apa potabilă este procurată în butelii fie din contul instituției, fie al părinților. O problemă gravă este și starea toaletelor din instituțiile de învățământ.

Echipa Ombudsmanului Copilului a monitorizat pe parcursul ultimilor ani condițiile sanitare din instituțiile de învățământ sub aspectul asigurării dreptului copilului la sănătate. Concluziile sunt alarmante: în 11 din 31 de raioane o parte din școli utilizează apa din fântâni și izvoare.

O altă problemă gravă constatată,  care afectează dreptul la sănătate prin neasigurarea unor condiții de sanitație adecvate, este starea toaletelor din instituțiile de învățământ. Studiul a stabilit că majoritatea toaletelor (în special în localitățile rurale) sunt încăperi vechi, situate în curtea școlii, accesibile pentru orice persoană străină, nu asigură intimitate, nu au canalizare, sunt în forma unei găuri în podea, insalubre și prost mirositoare.

Conform datelor ale Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, în 30,9% dintre instituțiile de învățămînt (351 de şcoli) toaletele sunt în afara clădirii instituţiei şi necesită îmbunătăţirea condiţiilor igieno-sanitare.

Ombudsmanul Copilului a mai constatat că, deși cerința asigurării cu lucrători medicali în școli este respectată în mare parte, în 113 din 1266 de instituții de învățământ nu sunt angajați lucrători medicali, în principal din cauza salariilor mici.  La fel e situația și cu cabinetele medicale – deși studiul constată că în majoritatea instituțiilor de învățământ acestea există, ele sunt insuficient  dotate, având doar minimul de medicamente și utilaj medical, care nu acoperă necesitățile reale.

În procesul de elaborare a studiului, în martie-mai 2020, a fost realizat un sondaj de opinie în rândul copiilor din Moldova, la care au participat 1850 elevi, dintre care repondenți din mediul urban – 1501, iar 249 – din mediul rural.

La întrebarea de unde beau copiii apă, au fost date următoarele răspunsuri: 727 dintre respondenți (39,3%) afirmă că unica sursă de apă a acestora sunt blocurile sanitare (băi, wc). În același timp 529 de elevi pot bea apă doar la cantină, iar în cazul a 220 dintre aceștia la fiecare etaj există un robinet de unde pot bea apă.  Doar 131 dintre copii au declarat că au asigurată apă în clasă în butelii, 66 dintre elevi au spus că la fiecare etaj al școlii este câte o butelie cu apă, iar restul respondenților afirmă că iau de acasă peturi cu apă potabilă.

Ombudsmanul Copilului a recomandat Guvernului, autorităților publice centrale să adopte normative financiare și să aloce resursele financiare pentru a asigura condiții corespunzătoare dezvoltării copilului; să finalizeze fără întârziere implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025, în special punctul 2, Asigurarea în proporție de 100% din instituţii accesului copiilor la surse îmbunătăţite de apă în grădiniţe şi şcoli.

Maia Bănărescu a mai recomandat revizuirea și armonizarea cadrului legal atribuit segmentelor evaluate în studiu, în special, Hotărârea Ministerului Sănătății nr. 21 din 29.12.2005 Cu privire la aprobarea şi implementarea Regulilor și normativelor sanitaro-epidemiologice de stat „Igiena instituțiilor de învățământ primar, gimnazial și liceal”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Guțul, mai aproape de a-și afla sentința. Protest în timpul ședinței de judecată: „Evghenia, eroul nostru” VIDEO

Pe 3 iulie, Judecătoria sectorului Buiucani continuă să examineze dosarul în care este vizată bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, susținută activ de oligarhul fugar Ilan Șor. Ședința de judecată a început la ora 9:00. Între timp, în fața sediului instanței are loc un protest.

Cei adunați în fața instanței scandează: „Evghenia, eroul nostru”, „Svetlana, suntem cu tine”, „Evghenia, suntem cu tine”, „Libertate”.

La ultima ședință de judecată, pe 1 iulie 2025, procurorii au cerut o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. De asemenea, acuzatorii au solicitat ca aceasta să fie privată, timp de 5 ani, de dreptul de a face parte dintr-un partid politic.

Pe lângă Evghenia Guțul, procurorii au solicitat o pedeapsă de 8 ani de închisoare și pentru Svetlana Popan, șefa oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”.

Conform procurorului de caz, Cristina Gladcov, ambele inculpate sunt vizate în dosar pe două capete de acuzare. Totodată, acuzatorii au cerut confiscarea sumelor menționate în actul de învinuire și menținerea sechestrelor, pentru a asigura recuperarea prejudiciilor în favoarea statului. În cazul Evgheniei Guțul, prejudiciul estimat este de 40 de milioane de lei, iar în cazul Svetlanei Popan – de 9 milioane de lei.

După ședința de judecată, Guțul a spus că dosarul penal în care este acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” ar avea un caracter politic. Ea adăugat că ar fi fost vizată în mod selectiv din cauza funcției pe care o deține, în timp ce alte persoane cu roluri mai importante în ierarhia partidului – declarat între timp neconstituțional – ar fi fost scutite de urmărirea penală.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: