Ministrul justiției Fadei Nagacevschi s-a arătat revoltat de critica „distructivă” a proiectului de reformă a justiției, pe care Ministerul Justiției l-a expediat deja Consiliului Europei pentru a fi evaluat. NM a analizat împreună cu experții ce reprezintă proiectul reformei și de ce acesta este criticat.
Într-un mesaj postat pe Facebook la 15 ianuarie, Fadei Nagacevschi a propus criticilor proiectului de reformă a justiției, elaborat de Ministerul Justiției, să nu se ocupe de critică distructivă, menționând că „reforma nu se face la TV”. El le-a recomandat să studieze atent documentele criticate. Este vorba despre proiectul Strategiei de asigurare a independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2020-2023, Planul de Acțiuni pentru implementarea acestei strategii și propunerea de proiect pentru evaluarea judecătorilor.
Ce reprezintă proiectul reformei
1. Independența judecătorilor și combaterea corupției
Proiectul Strategiei conține 42 de pagini. Începe cu descrierea rezultatelor obținute în reforma justiției pe care au încercat s-o realizeze guvernele precedente. La fel, autorii proiectului prezintă o statistică despre schimbarea nivelului de încredere a cetățenilor față de reforma justiției. În continuare, în document este descrisă strategia propriu-zisă a reformei pe care Ministerul Justiției a divizat-o în trei direcții principale: independența justiției, accesul la justiție și „justiția eficientă și modernă”.
Pentru a asigura independența judecătorilor și a procurorilor, Ministerul Justiției propune ca până la sfârșitul anului 2020, să fie introduse următoarele modificări în Constituție:
- Imunitatea judecătorilor ar putea fi limitată (se propune ca aceasta să fie păstrată numai dacă se intenționează să se deschidă un dosar penal împotriva unui judecător pentru o hotărâre luată de acesta).
- Procedura de numire a judecătorilor Curții Supreme de Justiție (CSJ) ar putea fi schimbată (conform proiectului, magistrații CSJ vor fi numiți de către președintele țării; la fel, se propune anularea cerinței cu privire la experiența de 10 ani de activitate în calitate de judecător, pentru a fi numit membru al CSJ).
- Un judecător ar putea fi numit în funcție imediat până a atinge vârsta de 65 de ani (în prezent, judecătorii sunt numiți mai întâi pe un termen de cinci ani, apoi – până la 65 de ani).
- La fel, se propune ca în Constituție să fie introduse modificări cu privire la componența și împuternicirile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), statutul judecătorilor și finanțarea sistemului justiției. În proiect nu este specificat despre ce fel de modificări este vorba.
În continuare, autorii documentului menționează că un garant al independenței judecătorilor ar trebui să fie, în primul rând, Consiliul Superior al Magistraturii, care trebuie „să comunice public despre pericolele asupra sistemului de justiție și independenței fiecărui magistrat”. La fel, autorii subliniază necesitatea de a exclude „factorul politic” în numirea judecătorilor și a procurorilor.
Pentru a consolida independența judecătorilor și a procurorilor, autorii proiectului intenționează să găsească „pârghii eficiente”. Iar una dintre direcțiile principale în combaterea corupției din sistemul justiției este considerată „dezvoltarea și promovarea culturii integrității juridice”.
De asemenea, Ministerul Justiției propune să fie introdusă practica „verificării eficiente a judecătorilor și a procurorilor”. Și intenționează ca în procesul de verificare să fie atrași experți internaționali.
2. Cum se propune să fie atestați judecătorii
Conform proiectului de lege cu privire la evaluarea judecătorilor, în timpul verificărilor va fi evaluat profesionalismul și integritatea lor. Atestarea ar putea fi planificată și urgentă. Atestările neplanificate ar putea fi efectuate în cazul unei eventuale promovări a judecătorului. Atestările planificate urmează să fie efectuate o dată la cinci ani. Dacă un judecător va obține de două ori note insuficiente pentru calitățile sale profesionale, CSM va putea să-l concedieze.
O comisie specială, desemnată de parlament, va monitoriza modul în care se va desfășura atestarea judecătorilor. Comisia va fi constituită din 10 persoane – cinci experți din Moldova și cinci – străini, care vor fi selectați de parlament. Această comisie va trebui să formeze un colegiu de evaluare a judecătorilor care, la fel, va fi compusă din 10 persoane: șase judecători desemnați de corpul de judecători, trei reprezentanți ai societății civile desemnați de parlament (aceștia ar trebui să fie votați de 61 de deputați) și un reprezentant al Institutului Național al Justiției.
Atestarea judecătorilor se va face în cadrul unor ședințe cu ușile închise. În afară de studierea documentelor, colegiul va organiza și interviuri cu judecătorii. De menționat că judecătorul ar putea renunța la atestare, însă acest lucru ar putea deveni motiv pentru concedierea sa.
Ce spun experții
Fostul judecător Stanislav Pavlovschi a comunicat pentru NM că „proiectul demonstrează intenții bune, însă nu presupune și o soluție reală pentru probleme”. „În viziunea mea subiectivă, proiectul nu conține nimic ce ar ajuta la îmbunătățirea semnificativă a situației din justiția moldovenească”, a menționat Pavlovschi.
El a subliniat că proiectul nu soluționează problemele ce țin de „arestările ilegale, interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice, condamnarea ilegală a oamenilor, revizuirea hotărârilor judecătorești în baza cărora oameni nevinovați suferă în închisori”.
Pavlovschi susține că asemenea proiecte sunt bune pentru statele prospere, dar nu pentru țările în care „parlamentul adoptă o declarație despre statul capturat, iar procurorii din Occident cer să fie restabilite instituțiile democratice”. De asemenea, în opinia lui Pavlovschi, proiectul prezentat de Ministerul Justiției este „foarte crud” și în această versiune nu trebuia să fie transmis către Consiliul Europei.
Ex-ministrul justiției Olesea Stamate a menționat, la rândul său, că guvernul lui Pavel Filip a inițiat elaborarea strategiei de reformă a justiției, apoi guvernul Maiei Sandu a continuat-o: „Când eu am condus Ministerul Justiției [în guvernul Sandu], planul de acțiuni era elaborat în proporție de 50%”. Potrivit afirmațiilor lui Stamate, în proiectul prezentat de guvernul lui Ion Chicu au apărut câteva puncte „suspecte”. „De exemplu, se propune ca judecătorii Curții Supreme de Justiție să fie numiți de președinte. Eu nu vreau să mă gândesc la ceva rău și sper că aceasta este doar o formulare greșită și președintele doar va aproba judecătorii care au fost selectați și propuși de Consiliul Superior al Magistraturii. În prezent, numirea magistraților este aprobată parțial de președinte, parțial de parlament, în funcție de judecătorie. Posibil, ei doresc să uniformizeze acest lucru. Dacă e așa, chiar nu e o problemă”, a menționat Stamate.
Pentru Stamate, mai multe întrebări a provocat proiectul de lege cu privire la evaluarea judecătorilor. Ea consideră că acesta nu presupune „o curățare calitativă a sistemului judecătoresc”. „Proiectul de lege presupune reformatarea actualei comisii de evaluare a judecătorilor, care se subordonează CSM. Mecanismul propus pentru formarea comisiei este foarte periculos, deoarece comisia va fi formată totalmente de majoritatea parlamentară din care face parte și Partidul Democrat care, în principiu, și-a subordonat sistemul judecătoresc”, a subliniat Stamate. La fel, ea a menționat că proiectul de lege nu prevede susținerea unui test al integrității de către membrii noii comisii.
Stamate consideră că, prin acest proiect de lege, „se încearcă subordonarea sistemului judecătoresc de către noua guvernare și înlăturarea judecătorilor incomozi”.
La rândul său, Pavlovschi presupune că mecanismul de evaluare a judecătorilor propus de Ministerul Justiției „este mai bun decât ideea de evaluare externă a judecătorilor care era promovată de guvernul Sandu”. El a menționat că această idee a fost „greșită din punctul de vedere al principiului de divizare a puterilor”. „Ceea ce se propune acum este mai aproape de standardele Consiliului Europei, pentru că presupune crearea unui colegiu independent de evaluare a judecătorilor, care se va subordona Consiliului Superior al Magistraturii”, a menționat Pavlovschi.
