TOEFL la limba română? Elevii din liceele cu predare în rusă vor putea fi scutiți de examenul de bacalaureat

Elevii din școlile cu predare în limba rusă din Republica Moldova vor putea susține, în premieră, un examen pentru evaluarea competențelor lingvistice la limba română. Precizarea a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul ediției din 29 mai a emisiunii „În profunzime” de la Pro TV.

Dan Perciun a declarat că autoritățile pregătesc introducerea unei metodologii de certificare a competențelor lingvistice la limba română, similară testelor TOEFL pentru engleză, care va evalua nivelurile de la A1 la C2, începând cu anul 2026.

„Vom oferi elevilor din școlile ruse posibilitatea de a fi eliberați de examenul de la limba română dacă vin din timp și susțin un examen după modelul altor limbi străine. Sperăm că asta va fi un impuls ca mai multă lume să vină la aceste cursuri și să ofere și mai multe oportunități pentru a încerca de câteva ori eventual. Iar acest examen, ca și examenul la limba străină, va avea și o componentă orală, ceea ce noi nu avem la BAC. (…) Și, respectiv, această schimbare cred că va impulsiona și îmbunătățirea competențelor de comunicare, pe care ni le dorim în primul rând pentru toți cetățenii R. Moldova”, a menționat ministrul.

Totodată, metodologia va permite și evaluarea profesorilor și funcționarilor publici, pentru a asigura un nivel lingvistic corespunzător.

În același timp, există o disproporție între numărul școlilor care predau în limba rusă și dimensiunea minorității ruse, care reprezintă doar 3,2% din populație. Cu toate acestea, 263 de instituții, adică aproximativ 21%, oferă învățământ exclusiv în limba rusă. Ministrul Educației recunoaște această problemă și o explică prin moștenirea istorică a politicilor de rusificare din trecut.

„Obiectivul nostru nu este să trecem de la limba rusă la limba ucraineană, ci să oferim mai mult spațiu limbii române. Strategia vizează extinderea numărului de discipline predate în limba română, inclusiv în regiuni autonome precum Găgăuzia, unde se promovează și limba găgăuză în paralel”, a spus el, potrivit Moldova 1.

Examenele de Bacalaureat, în anul de studii 2024-2025, vor avea loc în perioada 3-20 iunie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Dacă Europa nu este la masă, este în meniu?”: Summitul istoric dintre Trump, Xi și Putin s-a încheiat după o oră și jumătate

Prima întâlnire trilaterală dintre Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin s-a încheiat pe 19 noiembrie, la Shenzhen, în China, după aproximativ o oră și jumătate. Discuțiile au avut loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). În declarațiile publice, liderii au vorbit despre Ucraina, arme nucleare și cooperarea dintre marile puteri. Conținutul negocierilor cu ușile închise nu a fost făcut public.

Ce au declarat Trump, Putin și Xi

Cele trei state au o „responsabilitate specială” pentru menținerea dialogului asupra problemelor care privesc întreaga planetă, a declarat președintele american Donald Trump, citat de BBC. El a spus că SUA, China și Rusia trebuie să fie prietene și partenere și să renunțe la mentalitatea din perioada Războiului Rece.

Trump a anunțat că discuțiile vor include Ucraina, armele nucleare și activitatea Curții Penale Internaționale, a cărei jurisdicție Washingtonul nu o recunoaște. Liderul american a reiterat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arme nucleare.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat că Rusia, SUA și China au interese comune în soluționarea conflictelor regionale, inclusiv a războiului din Ucraina.

„Țările noastre au multe interese comune în ceea ce privește soluționarea conflictelor regionale, inclusiv, bineînțeles, a conflictului din Ucraina”, a spus Putin, potrivit BBC. El a adăugat că a discutat pe larg acest subiect la întâlnirea bilaterală cu Trump.

Președintele rus nu a prezentat, în intervenția publică, condiții concrete pentru încetarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Cooperarea dintre marile puteri este necesară pentru stabilitatea mondială, a declarat liderul chinez Xi Jinping, care a descris prima reuniune în acest format drept un progres important.

„Interacțiunea pozitivă dintre marile puteri nu este o chestiune de alegere, ci o cerință obligatorie”, a declarat Xi, citat de BBC. Potrivit lui, China, SUA și Rusia trebuie să colaboreze pentru soluționarea problemelor globale și pentru apărarea păcii.

Înaintea reuniunii trilaterale, liderii au avut întrevederi bilaterale. Discuția dintre Trump și Putin a durat aproximativ 40 de minute, potrivit DW. Cei doi nu au făcut declarații pentru presă la sfârșit.

Europa, în afara negocierilor

„Dacă Europa nu este la masă, este în meniu?” este întrebarea cu care Euronews a prezentat reuniunea. Publicația a analizat temerile legate de eventuale înțelegeri între Washington, Beijing și Moscova asupra Ucrainei și securității europene, fără participarea europenilor.

Întâlnirea a fost comparată cu Conferința de la Ialta din 1945, la care Winston Churchill, Franklin Roosevelt și Iosif Stalin au contribuit la conturarea ordinii mondiale postbelice și la împărțirea Europei în sfere de influență.

Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a declarat însă pentru Euronews că nu crede că reuniunea va produce noi sfere de putere. Oficialul norvegian consideră că ultimul lucru pe care și-l dorește Europa este un „acord între marii lideri pentru a împărți lumea între ei”.

Fredrik Wesslau, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe, consideră că Putin ar dori ca Rusia, SUA și China să decidă soarta geopolitică a celorlalte țări. „În cele din urmă, este imposibil să decizi asupra fundamentelor securității europene fără europeni”, a declarat expertul pentru Euronews.

Potrivit Bloomberg, liderii europeni se tem că principalele înțelegeri privind Ucraina vor fi convenite fără participarea reprezentanților Kievului. În consecință, Ucraina ar putea fi constrânsă să facă concesii, precizează publicația.

Politico descrie, pe de altă parte, îngrijorările aliaților europeni ai SUA drept „un coșmar absolut”. Aceștia se tem că Trump ar putea ajunge la o înțelegere privind Ucraina pe la spatele lor și consideră că „liderii se comportă de parcă ar conduce deja lumea”.

DW a descris însăși organizarea reuniunii drept un succes diplomatic pentru Moscova, în contextul izolării Rusiei de către statele occidentale după declanșarea invaziei în Ucraina.

***

Precizăm, tot astăzi, 19 noiembrie, Germania găzduiește reuniunea șefilor de stat și de guvern din Coaliția de Voință pentru Ucraina. Întâlnirea este coprezidată de cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. La reuniune participă și președinta Maia Sandu. Potrivit Președinției, discuțiile vor viza restabilirea păcii și continuarea sprijinului multilateral pentru Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: