Europa este plină de destinații fermecătoare, oferind o diversitate incredibilă de culturi, peisaje și experiențe de neuitat. Dacă te gândești să pleci într-o aventură europeană din Moldova, iată un top al celor mai populare locuri pe care nu ar trebui să le ratezi.
1. Paris, Franța — Orașul Iubirii
Parisul este renumit pentru atracțiile sale clasice, dar orașul ascunde și locuri mai puțin cunoscute, care merită descoperite. După ce ai vizitat Turnul Eiffel și Luvrul, poți explora Canalul Saint-Martin, o zonă boemă unde localnicii vin pentru picnicuri și plimbări relaxante. De asemenea, nu rata Musée de la Chasse et de la Nature, un muzeu mic, dar fascinant, dedicat artei vânătorii și naturii. Cum să ajungi: Poți ajunge în Paris rapid și ușor cu transport Moldova Franța, oferindu-ți confort și siguranță în călătoria ta. 2. Berlin, Germania — Orașul Culturii și Istoriei
Berlinul este un mix între istorie și modernitate, dar dacă vrei să ieși din circuitul turistic clasic, vizitează Teufelsberg, o stație de spionaj abandonată de pe vremea Războiului Rece, transformată acum într-un loc pentru street art. Un alt loc inedit este Spreepark, un parc de distracții părăsit, ce oferă o atmosferă unică și ușor misterioasă. Cum să ajungi: Alege transport Moldova Germania pentru o călătorie fără stres către una dintre cele mai dinamice capitale europene. 3. Roma, Italia — Orașul Etern
Roma este plină de comori ascunse dincolo de Colosseum și Fontana di Trevi. Un loc inedit este Cimitero Acattolico, un cimitir poetic, unde sunt înmormântați artiști și scriitori faimoși. De asemenea, poți vizita Centrale Montemartini, un muzeu inedit unde sculpturi romane sunt expuse alături de mașinării industriale din secolul XIX, creând un contrast fascinant între vechi și nou. Cum să ajungi: Cu ajutorul serviciilor de transport Moldova Italia, vei ajunge în inima Italiei și vei descoperi o cultură bogată și un patrimoniu impresionant.
Indiferent de destinația pe care o alegi, Europa oferă o gamă vastă de experiențe și locuri extraordinare. Alege una dintre aceste destinații și pregătește-te pentru o aventură europeană de vis!
În Ungaria se desfășoară alegeri parlamentare astăzi, 12 aprilie. Primele ore de vot au înregistrat o prezență record, relatează portalul Telex.
Secțiile de vot s-au deschis la ora 6:00, ora locală. La doar o oră de la începerea scrutinului, peste 3% dintre alegători își exprimaseră deja votul, iar până la ora 13:00 prezența a ajuns la 54,14% — un nivel semnificativ mai ridicat față de alegerile precedente. Spre comparație, la alegerile parlamentare din 2022, până la aceeași oră votaseră 40,01% dintre alegători.
În cursa electorală sunt cinci formațiuni politice, fiecare având nevoie de minimum 5% din voturi pentru a accede în Parlament.
Lupta principală se dă între partidul de guvernământ Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, și partidul de opoziție de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar. Sondajele independente indică un avantaj pentru Tisza, în timp ce analiștii apropiați puterii susțin că Fidesz și-ar putea păstra majoritatea parlamentară, ceea ce i-ar permite lui Orban să rămână la conducerea Guvernului de la Budapesta încă patru ani, ajungând astfel la un total de 20 de ani în funcția de prim-ministru.
Peste 8 000 000 de ungari sunt așteptați la urnele de vot.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod galben de înghețuri pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Avertizarea meteo va fi valabilă în perioada 13-14 aprilie.
Potrivit SHS, în intervalul menționat, pe timpul nopții și în orele dimineții, temperaturile vor coborî până la −3…−1°C.
În regiunile centrale și în Chișinău, săptămâna viitoare vremea va fi în mare parte înnorată. Luni, 13 aprilie, izolat sunt posibile ploi slabe, iar temperaturile diurne vor urca până la +13°C. În zilele următoare, valorile termice vor crește treptat, fără precipitații.
În nordul țării se așteaptă temperaturi cuprinse între +10 și +14°C, în timp ce în sud maximele vor ajunge la +15…+18°C.
Ucraina și Federația Rusă se acuză reciproc de nerespectarea armistițiului de Paște. În timp ce Statul Major al armatei Ucrainei spune că, de la începerea armistițiului, a înregistrat 469 de cazuri de încălcare a focului, guvernatorul regiunii ruse Kursk, Alexandr Hinștein, susține că o dronă ucraineană a atacat o stație de alimentare din localitatea Lgov, rănind trei persoane.
Ce spune armata ucraineană
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a comunicat că, începând de sâmbătă, 11 aprilie, ora 16:00 (ora Moscovei), au fost înregistrate 469 de încălcări ale încetării focului.
Conform datelor prezentate, în 22 de cazuri a fost vorba despre atacuri de asalt ale inamicului, în 153 – despre bombardamente, în 19 – despre lovituri cu drone kamikaze, iar în 275 – despre atacuri cu drone FPV.
Per total, în cursul zilei de 11 aprilie, forțele armate ruse au efectuat 57 de lovituri aeriene, au lansat 182 de bombe ghidate, au utilizat 3928 de drone kamikaze și au bombardat de 2454 de ori localități și poziții ale armatei ucrainene, mai indică Statul Major.
Pe direcțiile Nord-Slobojan și Kursk au avut loc patru confruntări armate, iar trupele ruse au lansat 45 de atacuri de artilerie, dintre care patru cu sisteme de rachete cu lansare multiplă.
Atacuri au fost raportate și pe direcțiile Sud-Slobojan, Kupiansk, Liman și Sloviansk.
Forțele de apărare ucrainene au respins 19 atacuri pe direcția Konstantinovka. Pe direcția Pokrovsk au fost înregistrate 18 atacuri; potrivit estimărilor preliminare, 67 de militari ruși au fost uciși și alți 24 răniți, fiind avariate echipamente militare și drone.
De asemenea, lupte au avut loc și pe direcțiile Aleksandrovka, Guliaipole, Orehov și în zona Niprului, iar orașul Herson a fost ținta unui atac aerian, au mai precizat reprezentanții Statului Major.
Guvernatorul Kurskului: o dronă ucraineană a atacat o parcare
La rândul său, guvernatorul regiunii Kursk, Alexandr Hinștein, a anunțat că o dronă a armatei ucrainene ar fi lovit o stație de alimentare din orașul Lgov. Potrivit lui, în urma atacului au fost rănite trei persoane.
„Printre victime se află și un copil de un an, care a suferit o rană la cap provocată de schije. A fost rănită și mama lui, care a suferit o contuzie. O altă persoană rănită este un bărbat cu o leziune la coapsă”, a precizat Hinștein, relatează DW.
Toți răniții au fost transportați la Spitalul Regional din Kursk.
Anunțul armistițiului
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat un armistițiu cu Ucraina începând din 11 aprilie, ora 16:00, până la sfârșitul zilei de 12 aprilie. Anunțul a fost publicat pe 9 aprilie pe site-ul Kremlinului.
În reacție, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski, a declarat că țara sa este pregătită pentru „măsuri în oglindă”, amintind că Kievul a propus anterior o încetare a focului pentru perioada sărbătorilor pascale.
„Ucraina a spus în repetate rânduri că este pregătită pentru măsuri în oglindă. Am propus anul acesta o încetare a focului pe durata Paștelui și vom acționa în consecință. Oamenii au nevoie de un Paște fără amenințări și de pași reali spre pace, iar Rusia are șansa să nu reia bombardamentele nici după Paște”, a afirmat liderul de la Kiev.
Președinta Maia Sandu a transmis astăzi, 12 aprilie, un mesaj de felicitare cu ocazia Paștelui. Șefa statului a urat cetățenilor sănătate, pace și a făcut apel la solidaritate.
„În aceste zile luminate, vă îndemn să ne întoarcem către ceea ce contează cu adevărat: credința, speranța și grija pentru cei de lângă noi. Paștele este despre biruința binelui asupra întunericului, despre puterea de a merge mai departe, chiar și atunci când drumul este greu. Este despre solidaritate, despre familii unite și despre comunități care își păstrează încrederea. Să nu-i uităm pe cei pentru care aceste zile sunt mai grele. Un gest sincer, o mână întinsă sau o vorbă caldă pot aduce alinare acolo unde este nevoie. În astfel de momente se vede adevărata noastră putere – aceea de a fi împreună”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a mai urat cetățenilor pace, sănătate și bucuria de a petrece această sărbătoare cu inima deschisă.
Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.
Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.
El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.
În continuare, el a vorbit despre frica din societate.
„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.
Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.
„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.
***
Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.
Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.
Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.
