Pe fondul deteriorării relațiilor cu SUA și UE, „Visul Georgian” – partidul de guvernământ al Georgiei – își consolidează legăturile cu regimuri nedemocratice, inclusiv cu Iranul, care este cunoscut pentru politica sa antiamericană. Asta arată datele unui raport publicat de Transparency International Georgia (TI).
Comerțul
Potrivit organizației, în anul 2024 volumul comerțului exterior al Georgiei cu Iranul a atins un nivel record de 322 milioane de dolari (37 milioane — exporturi, 285 milioane — importuri), ceea ce este de aproape trei ori mai mult decât în 2012. În ultimii doi ani, volumul comerțului cu Iranul a crescut cu 23%.
Georgia importă din Iran, în principal, metale feroase (142 milioane dolari), materiale de construcție (46 milioane dolari), produse din plastic (34 milioane dolari ) și alimente (22 milioane dolari). Potrivit estimărilor TI, triplarea importurilor în ultimii 12 ani se datorează în principal majorării importurilor de metale feroase și de construcție.
Turismul
Numărul turiștilor care vin în Georgia din Iran este în creștere. Potrivit Administrației Naționale a Turismului din Georgia, în anul 2024 au sosit 146 000 de iranieni, ceea ce este de aproape două ori mai mult decât în 2012. Cel mai mare număr — 291 000 — a fost înregistrat în 2018. După pandemia de Covid-19, fluxul de turiști iranieni a fost reluat cu forțe noi și a crescut în medie cu 19% în anii 2023–2024.
În anul 2023, turiștii iranieni au cheltuit în Georgia 128 de milioane de dolari.
„Potrivit Serviciului Național de Statistică, în ultimii zece ani aproximativ 10 000 de imigranți iranieni au sosit în Georgia”, se arată în raportul organizației, relatează JAMnews.
Afacerile iraniene și investițiile în Georgia
În perioada 2013–2024, cetățeni ai Iranului au înregistrat în Georgia 9 300 de companii, ceea ce este de patru ori mai mult decât numărul companiilor iraniene existente în țară înainte de 2013.
„Investițiile străine directe din Iran către Georgia au început în anul 2006, iar în perioada 2006–2012 au fost investite în total opt milioane de dolari. În perioada 2013–2024 au fost investite de cinci ori mai multe fonduri — 41 de milioane de dolari. Cele mai mari investiții au fost făcute în sectoarele comerțului, construcțiilor, industriei și transportului”, a menționat Transparency International.
Ce se mai spune în raport?
Conform TI, „Visul Georgian” consideră astfel de țările precum Iranul o alternativă politică și economică pentru America și Europa. O asemenea direcție a politicii externe a devenit deosebit de evidentă începând cu anul 2022, după izbucnirea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei.
Pe 22 mai 2024, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a fost prezent la funeraliile președintelui Iranului, Ebrahim Raisi, decedat într-un accident aviatic. Iar pe 30 iulie, Kobakhidze a participat la inaugurarea noului șef al stat – Masoud Pezeshkian, eveniment în cadrul căruia s-au scandat lozinci precum „Moarte Americii” și „Moarte Israelului”.
Masoud Pezeshkian a declarat în timpul întâlnirii cu Irakli Kobakhidze că consolidarea legăturilor cu țările vecine și cu regiunea reprezintă o prioritate a politicii externe a Iranului și a celui de-al 14-lea guvern al său. El a subliniat, de asemenea, disponibilitatea Iranului, la fel ca și a Georgiei, de a-și valorifica potențialul pentru întărirea relațiilor bilaterale. În replică, Irakli Kobakhidze a spus că Iranul ocupă o poziție importantă și constructivă în regiune și a remarcat atmosfera de prietenie în relațiile dintre Iran și Georgia.
În anul 2021, Iranul, Georgia și Azerbaidjanul au convenit asupra creării unui nou coridor de tranzit. Noul traseu ar putea conecta Golful Persic de Marea Neagră.
***
Amintim că Republica Moldova și Georgia au depus cereri de aderare la UE pe 3 martie 2022, la două zile după Ucraina. Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări-candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar Georgia – în decembrie 2023.
Cu toate acestea, în iunie 2024, Bruxelles-ul a oprit oficial procesul de aderare al Georgiei la Uniunea Europeană. Decizia a fost luată în contextul adoptării controversatei legi a „agenților străini”.
