Externe

Transparency International: Georgia se apropie politic și economic de Iran

Ana-Maria Dolghii
| 2 iunie, 2025
15:43

Pe fondul deteriorării relațiilor cu SUA și UE, „Visul Georgian” – partidul de guvernământ al Georgiei – își consolidează legăturile cu regimuri nedemocratice, inclusiv cu Iranul, care este cunoscut pentru politica sa antiamericană. Asta arată datele unui raport publicat de Transparency International Georgia (TI).

Comerțul

Potrivit organizației, în anul 2024 volumul comerțului exterior al Georgiei cu Iranul a atins un nivel record de 322 milioane de dolari (37 milioane — exporturi, 285 milioane — importuri), ceea ce este de aproape trei ori mai mult decât în 2012. În ultimii doi ani, volumul comerțului cu Iranul a crescut cu 23%.

Georgia importă din Iran, în principal, metale feroase (142 milioane dolari), materiale de construcție (46 milioane dolari), produse din plastic (34 milioane dolari ) și alimente (22 milioane dolari). Potrivit estimărilor TI, triplarea importurilor în ultimii 12 ani se datorează în principal majorării importurilor de metale feroase și de construcție.

Turismul

Numărul turiștilor care vin în Georgia din Iran este în creștere. Potrivit Administrației Naționale a Turismului din Georgia, în anul 2024 au sosit 146 000 de iranieni, ceea ce este de aproape două ori mai mult decât în 2012. Cel mai mare număr — 291 000 — a fost înregistrat în 2018. După pandemia de Covid-19, fluxul de turiști iranieni a fost reluat cu forțe noi și a crescut în medie cu 19% în anii 2023–2024.

În anul 2023, turiștii iranieni au cheltuit în Georgia 128 de milioane de dolari.

„Potrivit Serviciului Național de Statistică, în ultimii zece ani aproximativ 10 000 de imigranți iranieni au sosit în Georgia”, se arată în raportul organizației, relatează JAMnews.

Afacerile iraniene și investițiile în Georgia

În perioada 2013–2024, cetățeni ai Iranului au înregistrat în Georgia 9 300 de companii, ceea ce este de patru ori mai mult decât numărul companiilor iraniene existente în țară înainte de 2013.

„Investițiile străine directe din Iran către Georgia au început în anul 2006, iar în perioada 2006–2012 au fost investite în total opt milioane de dolari. În perioada 2013–2024 au fost investite de cinci ori mai multe fonduri — 41 de milioane de dolari. Cele mai mari investiții au fost făcute în sectoarele comerțului, construcțiilor, industriei și transportului”, a menționat Transparency International.

Ce se mai spune în raport?

Conform TI, „Visul Georgian” consideră astfel de țările precum Iranul o alternativă politică și economică pentru America și Europa. O asemenea direcție a politicii externe a devenit deosebit de evidentă începând cu anul 2022, după izbucnirea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei.

Pe 22 mai 2024, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a fost prezent la funeraliile președintelui Iranului, Ebrahim Raisi, decedat într-un accident aviatic. Iar pe 30 iulie, Kobakhidze a participat la inaugurarea noului șef al stat – Masoud Pezeshkian, eveniment în cadrul căruia s-au scandat lozinci precum „Moarte Americii” și „Moarte Israelului”.

Masoud Pezeshkian a declarat în timpul întâlnirii cu Irakli Kobakhidze că consolidarea legăturilor cu țările vecine și cu regiunea reprezintă o prioritate a politicii externe a Iranului și a celui de-al 14-lea guvern al său. El a subliniat, de asemenea, disponibilitatea Iranului, la fel ca și a Georgiei, de a-și valorifica potențialul pentru întărirea relațiilor bilaterale. În replică, Irakli Kobakhidze a spus că Iranul ocupă o poziție importantă și constructivă în regiune și a remarcat atmosfera de prietenie în relațiile dintre Iran și Georgia.

În anul 2021, Iranul, Georgia și Azerbaidjanul au convenit asupra creării unui nou coridor de tranzit. Noul traseu ar putea conecta Golful Persic de Marea Neagră.

***

Amintim că Republica Moldova și Georgia au depus cereri de aderare la UE pe 3 martie 2022, la două zile după Ucraina. Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări-candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar Georgia – în decembrie 2023.

Cu toate acestea, în iunie 2024, Bruxelles-ul a oprit oficial procesul de aderare al Georgiei la Uniunea Europeană. Decizia a fost luată în contextul adoptării controversatei legi a „agenților străini”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

georgia, iran, top

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.