politia.md

Trei mercenari din Chișinău, Bălți și Ialoveni – reținuți. Operațiune între R. Moldova, Ucraina și Europol (VIDEO)

Autoritățile din Republica Moldova, Ucraina și Europol au reținut, în cadrul unei operațiuni internaționale, trei mercenari din Chișinău, Bălți și Ialoveni, care ar fi luptat în regiunea ucraineană Donețk. Operațiunea a inclus, de asemenea, 50 de percheziții, în diferite raioane ale R. Moldova, în privința altor mercenari, printre care figurează persoane din regiunea transnistreană. Investigațiile în raport cu persoanele vizate de descinderi, care nu se află pe teritoriul țării, continuă. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat din 14 februarie.

Potrivit sursei citate, bănuiții au vârste de 32 și 33 de ani. Suspectul din Ialoveni, în 2015, fusese condamnat la trei ani de închisoare în R. Moldova, după ce și-a recunoscut vinovăția pentru activitatea de mercenariat „în Lugansc şi Doneţc, în dauna suveranităţii Ucrainei,” potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău.

Reținerea bănuiților a avut loc în cadrul unei operațiuni internaționale denumite „Avengers” sub egida Europol (cu finanțare din partea Interpol) și cu sprijinul mascaților Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”. Aceasta a inclus 50 de percheziții și în privința altor mercenari cu vârste cuprinse între 25-45 de ani, în diferite raioane din R. Moldova, printre ei fiind și persoane originare din stânga Nistrului.

Conform oamenilor legii, aceștia ar fi fost înrolați în grupul Wagner – batalionul „Somalia” și în alte formațiuni ale așa-zisei „republici populare Donețk”, controlate de Rusia. Unii dintre ei au primit distincții și medalii în timpul activității ilegale de mercenariat investigate de autoritățile de drept.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în urma reținerii celor trei suspecți, le-a formulat învinuirea în vederea aplicării arestului preventiv. Măsura preventivă a fost solicitată Judecătoriei Chișinău, pentru continuarea obiectivă a investigațiilor.

Codul Penal prevede că participarea în calitate de mercenari la conflicte armate, acțiuni militare sau acte violente îndreptate împotriva ordinii constituționale sau integrității teritoriale a statului se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.

Cercetarea penală a fenomenului mercenariatului continuă și în privința persoanelor vizate de percheziții care nu sunt în R. Moldova.

Echipa comună de investigații a R. Moldova și Ucrainei include activitatea mai multor instituții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Sandu vrea pedepse mai dure pentru politicienii care instigă la ură: „Trebuie să le cerem socoteală, pentru că așa a început și regimul fascist”

În cazul oamenilor cu funcții înalte în stat, precum deputați și politicieni, discursul de ură trebuie sancționat dur. În ceea ce privește discursul de ură de pe rețelele de socializare, acesta trebuie oprit. Dacă discursul de ură din mediul online nu este oprit, acesta, într-o zi, ar putea să iasă în stradă. Declarațiile au fost făcute de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul podcastului „Jurnal Politic” din 5 august.

„În cazul oamenilor cu funcții înalte în stat – deputați, politicieni – eu cred că discursul de ură trebuie sancționat dur, pentru că (…) în istorie avem exemple dramatice care arată la ce a dus incitarea la ură. Această incitare la ură este cea mai periculoasă când pornește de la oameni cu funcții, cu urmăritori, deci așa cum ziceam, deputați în Parlamentul Republicii Moldova”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că există foarte mult discurs de ură și în spațiul online. „Aici e mai complicat. (…) Apelul meu către oameni este să renunțe la acest discurs de ură și știu că n-o să mă audă toată lumea. (…) Noi suntem pe baricade, din păcate… dar cel puțin, dacă oamenii de pe o baricadă o să mă audă și o să-mi urmeze sfatul/solicitarea mea respectuoasă, deja o să facem un pas înainte. Dacă o să continuăm cu acest discurs de ură, el, într-o zi, de pe online o să iasă în stradă și atunci o să însemne riscuri reale pentru integritatea noastră fizică, nu doar pentru confortul nostru psihologic”, a spus Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „acest discurs de ură se referă nu doar la persoane cu funcții publice, el se referă și la oamenii care n-au nicio treabă cu funcțiile publice”. „Noi trebuie să ne oprim. Trebuie să respirăm adânc, trebuie să înțelegem care sunt consecințele acestui discurs de ură pe online. Trebuie să le cerem socoteală politicienilor care instigă la ură, pentru că așa a început și regimul fascist. Nu vă supărați că dau exemple așa dramatice, dar de la discursul de ură lansat de politicieni a început o tragedie care știm cu toții la ce a dus”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm că ultima dată a fost acuzat un discurs de ură în Parlament pe 30 iulie curent. Deputata PAS Marcela Adam a anunțat că a sesizat mai multe structuri naționale și internaționale după discursul deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Alexandr Verșinin, de la tribuna Parlamentului, despre „Giovana”. Amintim că, la același subiect, circa 20 de organizații ale societății civile și activiști în domeniul drepturilor omului au condamnat, printr-un apel public, declarațiile făcute în Parlament, calificându-le transfobe, sexiste și discriminatorii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: