Donald Trump

Trump: Operațiunea din Iran ar putea dura patru săptămâni

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunea militară a Washingtonului în Iran „posibil” va dura patru săptămâni. Potrivit afirmațiilor sale, totul merge conform planului. În același timp, liderul american s-a arătat deschis la noi negocieri cu Iranul, relatează Deutsche Welle. De cealaltă parte, autoritățile iraniene au declarat că nu vor purta negocieri cu Statele Unite, deși anterior, conform presei, ar fi inițiat o astfel de solicitare.

Declarațiile lui Trump

Liderul american a declarat, într-un interviu pentru Daily Mail, publicat în seara zilei de 1 martie, că operațiunea militară a Washingtonului în Iran „posibil” va dura patru săptămâni. Trump a declarat că este deschis la noi negocieri cu Iranul, dar nu a putut spune dacă acestea vor avea loc „în viitorul apropiat”. „Nu știu. Ei vor negocieri, dar eu le-am spus: „Ar fi trebuit să discutați săptămâna trecută, nu acum””, a adăugat Trump.

Tot pe 1 martie, șeful Casei Albe a acuzat autoritățile iraniene că „au așteptat prea mult”. El a precizat că unii dintre negociatorii iranieni cu care Washingtonul a avut contacte în ultimele săptămâni au murit în urma loviturilor. „Ar fi putut încheia un acord. Ar fi trebuit să facă asta mai devreme. Au fost prea vicleni”, a declarat Trump. În aceeași zi, în cadrul unei adresări către poporul american, Trump a promis că se va „răzbuna” pentru moartea a trei soldați americani.

Într-un interviu pentru The New York Times, Trump a declarat că există „trei candidați foarte buni” pentru funcția de lider al Iranului după moartea liderului suprem Ali Khamenei, fără a preciza la cine se referă. Experții au emis diferite ipoteze – de la fiul ayatollahului Khamenei și nepotul fondatorului republicii, până la fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi. În plus, șeful Casei Albe a enumerat câteva scenarii privind modul în care, în opinia sa, ar putea avea loc procedura de transfer a puterii în Iran. „Ceea ce am făcut în Venezuela cred că este scenariul ideal, ideal. Toți și-au păstrat funcțiile, cu excepția a două persoane”, a spus Trump.

Reacție în Iran

Pe 2 martie, secretarul Consiliului Suprem pentru Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a declarat că Teheranul nu intenționează să poarte negocieri cu Washingtonul.

„Nu vom negocia cu Statele Unite”, a declarat Larijani, relatează Meduza. Anterior, The Wall Street Journal a scris că Larijani a inițiat negocieri și a transmis SUA această propunere prin intermediari.

Germania, Franța și Regatul Unit, pregătite să „se apere” împotriva acțiunilor Iranului

„Vom lua măsurile necesare pentru a ne proteja interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune”, se arată într-o declarație comună.

Țările au cerut Iranului să „înceteze imediat atacurile sale iresponsabile” și au amenințat că ar putea aplica „măsuri militare de apărare”. Parisul, Londra și Berlinul au convenit, de asemenea, să coopereze cu SUA în această privință.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. „Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. (…) Prioritară în prezent este siguranța cetățenilor români din zonele de conflict. (…) România va continua să acționeze cu responsabilitate, în coordonare cu partenerii noștri, pentru stabilitate și securitate”, a adăugat Nicușor Dan.

***

Pe 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israel au început o operațiune militară împotriva Iranului. 

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că scopul acțiunilor este eliminarea programului nuclear și balistic al Teheranului. Totodată, liderul american a sugerat că se urmărește inclusiv înlăturarea regimului teocratic de la Teheran. El le-a transmis cetățenilor iranieni să se adăpostească, iar când operațiunea militară se va încheia, să preia controlul asupra guvernului țării. 

Drept răspuns la bombardamentele americano-israeliene, Teheranul a atacat cu rachete balistice Israelul, unde a fost introdusă stare de urgență, precum și bazele militare americane din altele state din Orientul Mijlociu: Iordania, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.

În timpul loviturilor SUA și Israelului, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: