Tu ești o învingătoare! Sună la 112! Poliția te protejează dacă treci prin violență în familie

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Republica Moldova este cea care trebuie să-și decidă propriul viitor, comentând astfel discuțiile despre o eventuală unire cu România, prezentată de politicienii de la Chișinău, ca un posibil „plan B” în cazul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană s-ar bloca sau s-ar tergiversa. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat NewsMaker, în care Metsola a precizat că, în pofida tentativelor constante de a diviza și destabiliza societatea moldovenească, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii continuă să susțină parcursul european al țării.

„Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul. Luna trecută, am avut plăcerea să o primesc pe președinta Maia Sandu la Parlamentul European, la Strasbourg, unde a primit Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova și angajamentului lor neclintit față de parcursul european al țării. În pofida încercărilor constante de a diviza și destabiliza societatea, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să aleagă un viitor european. Vedem și simțim această determinare, iar mesajul meu pentru toți acești cetățeni este: suntem chiar aici, alături de voi”, a declarat Metsola.

Președinta Parlamentului European a subliniat că progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană sunt vizibile, menționând apropierea tot mai mare a țării de piața unică europeană.

„Progresele sunt vizibile, iar Republica Moldova se apropie tot mai mult de piața noastră unică. Astăzi, faceți deja parte din Zona Unică de Plăți în Euro și din zona «Roam Like at Home», iar noi vom continua să integrăm economia voastră. Iar acum, odată cu începerea formală a negocierilor pe primele capitole, a fost atins un nou prag important. Vom continua să facem progrese, astfel încât cetățenii moldoveni să simtă cu adevărat, în viața lor de zi cu zi, ce diferență va aduce aderarea la UE”, a adăugat Metsola.

Aceasta a precizat că Parlamentul European solicită ca fondurile necesare pentru sprijinirea țărilor candidate să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.

„Pentru a ne asigura că putem sprijini suficient toate țările candidate în acest proces, Parlamentul solicită ca fondurile necesare să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii. Pentru că știm că, investind astăzi în viitorul vostru european, investim într-o Uniune mai puternică pentru toți mâine”, a conchis președinta Parlamentului European.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt — circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Uniunea Europeană a început pregătirile pentru deschiderea a încă cinci clustere de negocieri pentru Republica Moldova și Ucraina, transmite Evropeiska Pravda, citând trei surse diplomatice europene. Grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere, în care sunt implicați experți din toate cele 27 de state membre, a început pe 17 iunie examinarea rezultatelor screeningului pentru clusterele 2-6.

Acest pas declanșează pregătirea tehnică oficială pentru deschiderea noilor secțiuni de negociere. După examinarea în cadrul grupului de lucru, rezultatele screeningului trebuie evaluate și aprobate formal de Comitetul Reprezentanților Permanenți ai UE, discuțiile putând începe încă din săptămâna următoare. Ulterior, cele două structuri trebuie să convină asupra unei poziții comune a UE pentru fiecare cluster, incluzând lista reformelor necesare, abia după care clusterele vor putea fi deschise oficial.

Potrivit publicației, statele UE au convenit deja, informal, asupra datei de deschidere a cinci clustere de negociere pentru Ucraina — 14 iulie. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat după întâlnirea cu liderii G7 din Franța că, în prezent, nimeni nu vede obstacole în deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu UE.

Amintim că pe 15 iunie, la Conferința Interguvernamentală de la Luxemburg, UE a anunțat oficial începerea negocierilor cu Republica Moldova pe primul cluster. Prim-ministrul Alexandru Munteanu a numit acest moment unul istoric, care transformă integrarea europeană într-o realitate concretă pentru cetățenii țării. Viceministra pentru Afaceri Europene a Ciprului, Marilena Raouna, a susținut această declarație, menționând că este mândră că negocierile au loc în perioada președinției cipriote a Consiliului UE.

Reamintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, alături de Ucraina.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.