Imagine simbol

Ucraina își trimite deținuții pe front. Rada Supremă a adoptat legea care permite mobilizarea anumitor condamnați

Rada Supremă (Parlamentul de la Kiev) a adoptat un proiect de lege care permite mobilizarea unor anumite categorii de condamnați în armata Ucrainei. Inițiativa legislativă a fost votată de 279 de deputați (fiind nevoie de cel 226 de voturi pentru). Anunțul a fost făcut de deputatul ucrainean Iaroslav Jeleznyak pe 8 mai, pe canalul său de Telegram. 

Potrivit lui Jeleznyak, deputații au eliminat parțial riscurile de corupție din proiectul de lege. În special, a fost eliminat dreptul la mobilizare din închisoare în privința persoanelor condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave (inclusiv crime și violuri), precum și pentru ex-parlamentari și unii funcționari corupți cunoscuți.

Anterior, doar autoritățile rusești erau implicate în mod activ în mobilizarea în masă a condamnaților pe front. Potrivit rapoartelor mass-media, care de atunci au fost confirmate în repetate rânduri de diverse surse, pentru prima dată s-a recurs la această practică în 2022, de către fondatorul Wagner Evghenii Prigojin, care recruta deținuți făra ca legislația rusă să fie modificată. După moartea lui Prigojin și încetarea participării mercenarilor Wagner la operațiunile militare din Ucraina, Ministerul Apărării de la Moscova a început să recruteze condamnaților pentru participarea la invazia din Ucraina.

În același timp, potrivit BBC, condamnații reprezintă o parte semnificativă din decesele militarilor ruși.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Suntem cu picioarele pe pământ”: Reacția lui Grosu la sugestiile lui Spînu despre campania PAS

„Suntem cu picioarele pe pământ” – astfel a comentat liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) declarațiile fostului ministru Andrei Spînu, care a afirmat că PAS ar trebui să analizeze mai mult „cel mai prost scenariu” după data de 28 septembrie și că este o greșeală să pornești într-o luptă cu ideea că „neapărat vei câștiga”.

„Noi, fără mare bravadă, pentru că atunci când te pornești prea încrezut în sine poate fi efect invers. Noi suntem cu picioarele pe pământ, o să muncim, o să facem tot posibilul pentru a lua cel mai bun rezultat”, a declarat liderul PAS.

Amintim că, în contextul scrutinului parlamentar din toamnă, fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, consideră că PAS ar trebui să analizeze mai mult „care ar fi cel mai prost scenariu” după data de 28 septembrie. Potrivit lui Spînu, este o greșeală să pornești într-o luptă cu ideea că „neapărat vei câștiga”. „Eu aș porni această campanie cu mai puțin optimism”, a adăugat el.

„Este absolut greșit să crezi sau să pornești într-o luptă reieșind din faptul că neapărat vei câștiga. Atunci când te duci într-o luptă, inclusiv electorală, trebuie să pornești de la cel mai prost scenariu. Mi-aș dori ca PAS inclusiv să analizeze mai mult care ar fi cel mai prost scenariu electoral după data de 28 septembrie și reieșind din acel scenariu – să-și facă toate planurile. Evident că ar fi perfect pentru PAS să ia majoritatea, asta este cel mai simplu. Întrebarea deschisă este ce se întâmplă dacă nu se ia majoritatea? Ce se întâmplă dacă se ia 48 de mandate sau 40 de mandate? Sau 35 de mandate? În astfel de situații este bine ca partidul să fie pregătit să acționeze imediat după alegeri. Repet, este majoritate – foarte bine. Ce facem dacă nu este?”, a comunicat Spînu la emisiunea Rezoomat de la Rlive TV.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: