Ucraina suplinește numărul vagoanelor pe ruta Kiev – Chișinău, după ce podul de peste Nistru a fost grav avariat de drone

Calea Ferată din Ucraina a anunțat că va adăuga vagoane suplimentare la trenurile care fac legătura între Kiev și Chișinău, iar garnitura va prelua și pasageri din Odesa.

Biletele pentru aceste curse au fost puse în vânzare începând cu 20 decembrie. Măsura survine după ce podul de la Palanca, la granița cu Ucraina, a fost afectat de bombardamente, ceea ce a dus la restricții temporare la punctele de trecere din sudul Moldovei.

Compania feroviară ucraineană a explicat că decizia reprezintă un răspuns rapid la dificultățile întâmpinate de alte mijloace de transport. Ukrzaliznytsia a adăugat că va continua să monitorizeze situația și va crește capacitatea trenurilor spre Chișinău dacă va fi necesar, pentru a permite călătoria liberă a locuitorilor ambelor țări.

***

Amintim că în zilele de 18 și 19 decembrie, podul de peste râul Nistru, pe traseul Odesa – Reni, a fost atacat de cel puțin 3 ori de dronele rusești. Ca urmare, circulația rutieră a fost sistată în repetate rânduri –  total sau parțial –  iar activitatea mai multor puncte de trecere a frontierei cu Ucraina a fost perturbată.

Totodată, o femeie a murit, iar cei trei copii ai săi au fost răniți în seara zilei de 18 decembrie, după ce o dronă încărcată cu explozibil a lovit un automobil aflat pe pod.

Bombardamentele din Ucraina au avut efecte directe și asupra Republicii Moldova. Autoritățile au deschis tabere temporare la frontieră pentru persoanele care nu mai pot continua deplasarea spre Ucraina, iar cursele de autobuz Chișinău – Odesa au fost redirecționate pe un traseu de aproape trei ori mai lung, prin nordul țării. Schimbarea rutei a dus și la o creștere semnificativă a costului călătoriei: dacă anterior un bilet dus costa aproximativ 400 de lei, în prezent prețurile ajung la 920 de lei, iar în unele cazuri la 2.200 de grivne ucrainene, echivalentul a circa 880 de lei.

Astfel, autobuzele de pe ruta Chișinău – Odesa au fost redirecționate prin punctul de trecere Otaci – Moghilev – Podolsk, din nordul Republicii Moldova. Ruta ocolitoare prelungește considerabil durata călătoriei: dacă traseul direct prin sudul țării are aproximativ 200 de kilometri, cel prin nord ajunge la circa 700 de kilometri. Pe fondul creșterii traficului, autoritățile de frontieră au anunțat un flux sporit prin acest punct de trecere și au recomandat utilizarea punctelor din apropiere: Ocnița – Sokireanî și Unguri – Bronnița. Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au suplimentat efectivele de personal la frontieră pentru a preveni blocajele și a asigura traversarea la capacitate maximă.

Din anul 2022, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene de pe segmentul transnistrean rămân închise.

Ruta ocolitoare de la Chișinău la Odesa. Sursă hartă: Europa Liberă


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

b1.ro

Fondul de pensii, mai stabil, în pofida migrației populației: CNAS promite scăderea deficitului la 1,9 miliarde de lei până în 2028

Bugetul asigurărilor sociale se află, în prezent, într-o stare „satisfăcătoare”, în pofida vulnerabilităților cauzate de evoluțiile demografice, situația de pe piața muncii și contextul economic general. Declarațiile au fost făcute de directoarea general a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în ediția de 19 decembrie, a emisiunii „Banii” de la Moldova 1. Acesta a subliniat că indicatorii arată o stabilizare progresivă a bugetului.

Potrivit datelor prezentate, anul 2023 a marcat cel mai mare deficit din istoria sistemului de asigurări sociale, în valoare de 5,4 miliarde de lei. Pentru anul viitor, deficitul estimat este de 3,6 miliarde de lei, iar prognozele pe termen mediu indică o reducere până la 1,9 miliarde de lei în 2028. Evoluția pozitivă este pusă pe seama politicilor implementate în ultimii patru ani, care ar urma să dea rezultate vizibile pe termen mediu, susține Elena Țîbîrnă.

Cum se formează bugetul asigurărilor sociale

Directoarea CNAS mai spune că bugetul asigurărilor sociale este constituit din contribuțiile achitate de angajați și angajatori, iar toate prestațiile – pensii, indemnizații, alocații și alte forme de sprijin – sunt acordate exclusiv în baza acestor contribuții. Nicio prestație nu poate fi stabilită în afara sistemului contributiv.

„Cunoaștem deja că avem cote procentuale și din 2018 această cotă nu s-a modificat. Astfel, în sectorul bugetar se achită o cotă de 29% din fondul de retribuire a muncii, iar în sectorul privat – 24%. Cel mai înalt procent îl achită aviatorii, cei care lucrează în aviație, și aici, la fel, avem: dacă compania lucrează în sectorul de stat, avem 39% din fondul de retribuire a muncii, sectorul privat – 32%. Mai nou, de 4 ani, avem o categorie nouă, se numește zilieri și ei achită cota procentuală cea mai mică, 6%”, susține Elena Țîbîrnă.

De facilități beneficiază și sectorul agricol: fermierii care desfășoară activități agricole în proporție de cel puțin 70% primesc un suport din partea statului de 6%, achitând efectiv o cotă de 18%.

Contribuții fixe și acoperirea deficitului

Pe lângă cotele procentuale, există și contribuții fixe, diferențiate în funcție de categorie. Cea mai mare taxă fixă, de 27.772 de lei anual, este achitată de liberii profesioniști – avocați, notari, mediatori și executori judecătorești – care beneficiază de întregul spectru de prestații de asigurări sociale. Pentru alte categorii, precum titularii de întreprinderi individuale sau fondatorii, contribuția fixă este de 20.500 de lei.

„Așa formăm bugetul, reieșind din contribuțiile pe care noi le primim și cheltuielile pe care urmează să le facem, în acest context apare și un deficit, despre care am menționat și, respectiv, acest deficit îl acoperă bugetul de stat”, a mai declarat directoarea CNAS.

Ce trebuie să știe cetățenii despre pensia viitoare

Contribuțiile achitate influențează direct mărimea pensiei, atât prin nivelul salariului din care sunt calculate, cât și prin durata stagiului de cotizare. Cu cât salariul declarat și contribuțiile sunt mai mari, cu atât pensia va fi mai ridicată.

„Aș vrea să spun că, în formulă, pe lângă contribuțiile despre care noi vorbim, mai apar și anii pentru care se achită contribuțiile, adică stagiul acesta de cotizare, care este foarte important. Sistemul de pensii, în primul rând, nu este creat, hai să spunem așa, de stat. Cum mai auzim, statul este dator să achite pensii. Da, statul este dator să asigure o pensie minimă pentru această persoană, dar cetățeanul, ca să-și creeze o pensie decentă, este obligată să achite contribuții și, din aceste contribuții, va primi înapoi o pensie pentru vârstă, o pensie de dizabilitate sau o pensie de urmaș”, a încheiat Elena Țîbîrnă.

***

Amintim că pensiile din Republica Moldova vor fi majorate, începând cu 1 aprilie 2026, cu aproximativ 6,8%. Potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pentru 2026, peste 665.000 de beneficiari ar urma să primească pensii indexate în anul viitor.

Pentru anul 2026, Guvernul a prevăzut un buget al asigurărilor sociale de stat de 51,45 miliarde de lei, sumă destinată achitării pensiilor, indemnizațiilor și altor prestații sociale.

În ultimii ani, pensia minimă a înregistrat o creștere semnificativă, majorându-se de la 1.188 de lei în 2021 la 3.055 de lei în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de 157%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: