Ucrainenii expulzați din Rusia care au rămas blocați la granița cu Georgia pentru că Moldova le-ar „bloca tranzitul” protestează față de condițiile inumane în care sunt ținuți

Zeci de ucraineni expulzați din Rusia și blocați la granița cu Georgia au protestat în fața punctului de trecere „Verhnii Lars”, cerând acces la apă și condiții umane. În timpul manifestației, unul dintre protestatari s-a rănit în zona gâtului, potrivit Медуза.

La acțiune au participat între 60 și 70 de persoane. Ei le-au cerut grănicerilor georgieni să le permită accesul în zona duty-free, „măcar ca să poată cumpăra apă îmbuteliată”, scrie Novaia Gazeta Europa, citând participanți la protest.

Potrivit sursei citate, unul dintre protestatari s-a rănit în zona gâtului. Ambulanța ar fi ajuns abia după două ore, însă bărbatul a supraviețuit. El a explicat gestul său prin faptul că, deși a cumpărat bilete de avion din Georgia de două ori, grănicerii nu l-au lăsat să treacă.

Săptămâna trecută, Novaia Gazeta Europa a relatat, citând voluntari, că la punctul de trecere „Verhnii Lars”, de la granița ruso-georgiană, există din 2023 un subsol în care sunt ținuți cetățeni ucraineni expulzați din Rusia și cărora li s-a refuzat accesul în Georgia din lipsa documentelor. În prezent, acolo s-ar afla aproximativ 90 de cetățeni ucraineni – atât foști deținuți eliberați din închisorile rusești, cât și persoane deportate din teritoriile ocupate pentru că au refuzat să colaboreze cu autoritățile ruse.

Voluntarii afirmă că în acel subsol nu există acces la aer proaspăt, hrană adecvată sau asistență medicală.

Amintim că Ucraina a evacuat 43 de cetăţeni ai săi deportaţi din Rusia şi reţinuţi în zona de tranzit de la frontiera cu Georgia în condiţii deplorabile, a declarat sâmbătă, 19 iulie, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, potrivit Agerpres.

„Condiţiile sunt inumane. Sunt privaţi de produsele de primă necesitate: hrană, apă şi condiţii sanitare”, a declarat pentru AFP Maria Belkina, responsabilă a organizaţiei neguvernamentale „Volunteers Tbilisi”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat că a discutat situația cu Ministerul ucrainean de Externe. „Aceştia sunt ucraineni eliberaţi de ruşi din închisori şi colonii penitenciare din teritoriile controlate de Rusia. Diplomaţii noştri lucrează pentru a le asigura revenirea în siguranţă în Ucraina”, a declarat Zelenski.

Anterior, Republica Moldova a fost menționată într-o investigație realizată de BBC, care documentează situația a zeci de cetățeni ucraineni deportați de autoritățile ruse și blocați, de mai bine de o lună, la frontiera dintre Rusia și Georgia. Potrivit sursei citate, aceștia sunt cazați în condiții precare, într-un subsol fără lumină naturală și fără suficiente locuri de dormit. Singura rută disponibilă pentru revenirea în Ucraina – prin Georgia și Republica Moldova – ar fi fost suspendată la începutul lunii iulie. Contactată de NM, Poliția de Frontieră a precizat că accesul străinilor pe teritoriul Moldovei este evaluat individual la punctele de trecere, iar instituția nu adoptă din timp decizii generale privind interdicțiile de intrare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Reforma administrativ-teritorială: Grosu promite „o decizie politică asumată” până în 2027

Până la începutul anului 2027, an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova, trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială. Declarația a fost făcută de președintele reales al Parlamentului, Igor Grosu, la emisiunea „În context” de la Moldova 1. Potrivit lui Grosu, „oamenii de stat trebuie să-și asume și niște politici nepopulare”.

Grosu a fost de acord cu afirmația prezentatorului TV că reforma administrativ-teritorială a fost amânată anterior, deoarece implică anumite costuri politice.

„Noi suntem acolo (nota red. la Parlament) nu doar pentru a primi mulțumiri și laude, dar să arătăm că suntem oameni de stat. Oamenii de stat trebuie să-și asume și niște politici nepopulare. Asta e inevitabil. (…) În campania electorală nu a fost întâlnire în care să nu fiu întrebat de reforma teritorial administrativă, că vorbeam de sate, raioane, de consilii raionale. Permanent s-a întrebat lucrul acesta și întrebau primarii, consilierii, cetățenii. Noi avem un timp limitat la dispoziție: este 2027, care este anul alegerilor locale. Noi avem cadrul temporar. Iată până la începutul anului 2027 să venim cu o decizie politică asumată, să fie prezentată cea mai bună soluție, cea mai bună variantă, pentru că sunt diferite opțiuni”, a comunicat Grosu.

Despre reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova se discută de mult timp. Unii vorbesc despre necesitatea acesteia, alții – despre riscuri. Cu toate acestea, guvernul a aprobat, în 2023, Strategia de reformă a administrației publice, care prevede, printre altele, o nouă organizare teritorială a țării. NewsMaker a publicat un material pe acest subiect: Cum va fi împărțită Moldova. Cinci întrebări și răspunsuri despre reforma administrativă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: