Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Anunțul a fost făcut de Înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate al Uniunii Europene, Kaja Kallas.
Kallas a anunțat că, în dimineața zilei de 23 octombrie, țările Uniunii Europene au adoptat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Potrivit oficialului, noul pachet de sancțiuni „vizează băncile rusești, platformele de criptomonede, entități din India și China, printre altele”. Totodată, a anunțat Kallas, „UE restricționează mișcările diplomaților ruși pentru a contracara încercările de destabilizare”.
„Devine tot mai greu pentru Putin să finanțeze acest război”, a adăugat Kaja Kallas.
Potrivit BBC, pachetul de sancțiuni include interzicerea importului de gaze naturale lichefiate din Rusia până în 2027, introducerea pe lista neagră a petrolierelor din așa-numita „flotă umbrelă”, a căror servicii permit Kremlinului să exporte principalul produs rusesc — petrolul și produsele petroliere — ocolind restricțiile occidentale, precum și restricții privind călătoriile diplomaților ruși în Europa. Potrivit sursei citate, sancțiunile parțiale asupra gazului vizează doar livrările de gaz lichefiat pe mare, nu principalele vânzări prin conducte, și nu le interzic, ci stabilesc doar calendarul, deja anunțat, pentru renunțarea treptată la gazul lichefiat rusesc.
Amintim că Uniunea Europeană a adoptat pachetul anterior de sancțiuni împotriva Rusiei în iulie 2025.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
PAS planifică sancțiuni pentru negarea deportărilor staliniste, după ce deputații comuniști au refuzat să se ridice pentru un minut de reculegere. Reacția PCRM
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că va propune sancționarea prin lege a celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, deportările și crimele comise împotriva populației Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut pe 12 iunie, în cadrul inaugurării expoziției de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică”. Igor Grosu s-a declarat indignat că deputații comuniști au refuzat să se ridice în picioare pentru a onora printr-un minut de reculegere victimele deportărilor, la ședința Parlamentului din 11 iunie. Contactată de NewsMaker, președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor și a acuzat PAS că folosește subiectul în scopuri propagandistice.
„Am constatat cu tristețe că noi trebuie să corectăm un lucru. Și noi o să o facem tare repede — sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, familiei, deportările să fie inclus în legislația Republicii Moldova. Așa cum există prevedere de felul ăsta pentru alte atrocități care le-au comis alte regimuri totalitare pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Grosu.
Președintele Parlamentului și-a exprimat indignarea față de comportamentul unor aleși ai poporului care au rămas jos în timpul minutului de reculegere.
„Mare mi-a fost supărarea și, cu tristețe, mai mult a fost o supărare, că chiar unii din aleșii poporului au stat fără niciun simț. Cred că ăsta e un sentiment pe care îl împărtășim noi toți cei care avem bunul simț, educația de acasă și respectul pentru buneii noștri”, a spus Grosu.
Precizăm că ieri, deputații au susținut un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste. S-au ridicat în picioare toți deputații cu excepția celor din Partidul Comuniștilor.
Președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile lui Grosu, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor, însă acuză PAS că falsifică istoria și folosește subiectul în scopuri politice.
„Noi nu negăm victimele deportărilor, dar suntem împotriva falsificării istoriei, a valorizării regimului lui Antonescu și împotriva faptului că acest lucru să fie folosit în scopuri propagandistice de către PAS și Igor Grosu. Sancțiunile sunt o obișnuință a PAS, să pedepsească oamenii pentru opinia lor”, a declarat Caraman.
Amintim că Moldova marchează pe 12, 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când regimul stalinist a declanșat primul val de deportări în masă din Basarabia. Cu acest prilej, la Chișinău și Bălți a fost deschisă expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, care poate fi vizitată până pe 6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00—21:00.
Expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate, incluzând și Marea Teroare din RASS Moldovenească din 1937—1938, represiunea din anii 1953—1989 și foametea din 1946—1947 ca metodă a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
