Zerkalo.io

UE a făcut publice sancțiunile împotriva Rusiei, după ce Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk

Uniunea Europeană a impus oficial sancțiuni împotriva Moscovei din cauza recunoașterii de către Vladimir Putin a independenței autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Lugansk. Informațiile au fost publicate pe site-ul Consiliului Uniunii Europene.

Lista sancțiunilor include 351 de deputați ai Dumei de Stat care au susținut recunoașterea independenței republicilor autoproclamate. În plus, au fost impuse sancțiuni împotriva a 27 de persoane fizice și juridice de rang înalt „care au jucat un rol în subminarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei”.

„Măsurile restrictive includ înghețarea activelor tuturor persoanelor enumerate, precum și interzicerea tranzitului și a intrării în UE”, se arată în document.

Guvernul rus va suporta și alte restricții privind abilitatea sa de a acumula capital de pe piețele financiare europene. Oficialii europeni pregătesc măsuri de interzicere a comerțului cu cele două teritorii proruse din estul Ucrainei, în mod similar cu sancțiunile impuse Crimeii în 2014.

„Toată lumea pare să susțină adoptarea sancțiunilor”, a spus un diplomat european.

Potrivit digi24, în vârful listei de sancțiuni este Șoigu, deoarece este „în cele din urmă responsabil de orice acțiune militară împotriva Ucrainei”, arată proiectul de listă văzut de publicația britanică. Militarului i se alătură Anton Vaino, șeful de cabinet al lui Putin, care „joacă un rol activ în luarea deciziilor”, precum și Igor Osipov, comandantul-șef al flotei ruse din Marea Neagră, precum și Serghei Surovikin, comandantul-șef al Forțelor Aerospațiale ale Rusiei.

Alți oficiali de rang înalt sunt vicepremierul și președintele băncii de stat VTB, Dmitri Grigorenko, și Igor Șuvalov, președintele băncii de dezvoltare a Rusiei, VEB, care joacă un rol important în finanțarea sectorului apărării.

UE ia în vizor și „propagandiștii” ruși, inclusiv purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe, Maria Zakharova, și șeful postului TV RT, Margarita Simonian, ambele cunoscute pentru retorica lor stridentă anti-occidentală. Și Vladimir Soloviov, prezentatorul pro-Kremlin al postului Rusia Unu, este vizat.

Alte figuri notabile sunt Yevgeni Prigozhin, descris în sancțiunile SUA ca fiind fondatorul și șeful neoficial al grupului de mercenari Wagner, care este deja supus sancțiunilor UE pentru rolul său în trimiterea forțelor în conflict în vestul Africii. Prigozhin, cunoscut drept „bucătarul lui Putin”, finanțează Agenția de Cercetare a Internetului, care a fost adăugată și pe lista de sancțiuni a UE. Cu sediul la Sankt Petersburg, Agenția este mai cunoscută ca fiind „fabrica de troli”, unde bloggerii lucrează non-stop să inunde internetul global cu viziunile pro-Putin și anti-occidentale.

Mama și soția lui Prigozhin, care dețin companii cu legături cu acesta, sunt și ele pe listă.

Băncile sancționate sunt Banca Rossiya, despre care UE și oficialii vestici cred că este banca personală a lui Putin și a multor oficiali, precum și Promsvyazbank și Vnesheconombank, ambele considerate ca fiind instruite personal de președintele rus, cu un rol cheie în finanțarea sectorului apărării din Rusia.

Liderii UE au semnalat și alte sancțiuni care ar putea fi aplicate în zilele următoare, potrivit oficialului european citat de The Guardian.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/ Zelenskiy Official

Zelenski, scrisoare deschisă către Putin: „Vă propun o întâlnire”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, i-a adresat joi, 4 iunie, o scrisoare deschisă omologului său rus, Vladimir Putin, în care îl îndeamnă să pună capăt războiului. Oficialul i-a propus o întâlnire directă pentru a discuta despre încheierea conflictului militar.

Vladimir Zelenski menționează în scrisoare că cetățenii ruși au obosit de război și că resursele Kremlinului pentru continuarea conflictului „se reduc semnificativ”. Potrivit lui, datele părții ucrainene arată că, în mai, armata Rusiei a suferit pierderi de 30 000 de soldați. 63% dintre pierderile de pe câmpul de luptă sunt morți, iar 37% sunt răniți, a precizat liderul ucrainean.

Nu este ca și cum noi, în Ucraina, ne-am preocupa de soarta soldaților ruși după tot ceea ce războiul dumneavoastră a adus țării noastre. Dar îmi pasă de ucraineni. Ne pierdem oamenii, iar fiecare pierdere este dureroasă pentru noi. Chiar și atunci când raportul dintre pierderile ucrainene și cele rusești este de unu la cinci sau unu la șase, acest lucru contează enorm”, a menționat președintele Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev a afirmat că dispune de informații potrivit cărora Putin analizează posibilitatea prelungirii războiului în următorii doi ani.

Am văzut rapoarte de informații care arată că luați în calcul planuri pentru continuarea războiului până în 2027 și 2028. Știm, de asemenea, că sperați ca rachetele balistice să obțină ceea ce toate celelalte mijloace nu au reușit. Doriți să atrageți Belarusul și mai profund în acest război, iar noi suntem obligați să ne pregătim și pentru această posibilitate. Vedem că încercați să puneți la cale ceva în jurul Transnistriei. Propagandiștii dumneavoastră amenință, într-o formă sau alta, fiecare țară vecină cu Rusia. Chiar doriți să treceți prin toate acestea?”, a spus liderul de la Kiev.

Președintele Ucrainei i-a propus lui Vladimir Putin să înceapă discuții directe privind încetarea războiului.

Vedem că Statele Unite ale Americii sunt concentrate în totalitate asupra problemei Iranului și ar fi greșit să așteptăm pur și simplu până când războiul din Europa va reveni în centrul atenției lor. Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi — și dumneavoastră. Vă propun o întâlnire”, a spus el.

Vladimir Zelenski a sugerat ca locații pentru o potențială întâlnire Elveția, Turcia sau țările arabe, care de-a lungul timpului au servit drept locații de discuții pentru rezolvarea conflictelor.

La formatul bilateral care urmează să fie creat între noi s-ar putea alătura și alți participanți agreați. Întrucât războiul are loc în Europa, iar Ucraina are nevoie de garanții de securitate, în timp ce și dumneavoastră căutați garanții pentru propria securitate, ar fi logic să fie implicați cei care pot servi cu adevărat drept garanți. Credem că Europa trebuie să facă parte din acest proces — cei care au cu adevărat capacitatea de a influența situația. De asemenea, credem că Statele Unite trebuie să facă parte din proces. Acest lucru ar putea contribui la construirea unei noi arhitecturi de securitate pentru partea noastră de lume”, a adăugat oficialul.

Vladimir Zelenski a mai spus că Ucraina este deschisă pentru un armistițiu pe durata negocierilor de pace. Totodată, președintele a menționat că țara sa este pregătită și pentru un schimb complet de prizonieri de război, care, potrivit lui, ar putea deveni „un bun preludiu pentru încheierea războiului”.

Dacă nu veți ajunge personal la concluzia că este timpul să puneți capăt acestui război, Ucraina va continua să lupte pentru existența sa. Vom avea pe cei care ne susțin. Dar și dumneavoastră va trebui să luptați mult mai greu pentru propria existență — nu pentru cea a Rusiei, ci pentru a dumneavoastră. Și aceasta nu este o amenințare din partea mea sau a Ucrainei. Este un fapt al istoriei Rusiei pe care îl cunoașteți foarte bine: atunci când Rusia obosește, vine schimbarea. Noi putem contribui la această oboseală”, a subliniat președintele.

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși armata rusă nu controlează nici în prezent integral teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs însă rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război.

Iar din februarie 2026, când SUA și Israelul au început un război împotriva Iranului, negocierile dintre Ucraina și Rusia mediate de Washington au intrat în impas.

Între timp, cel mai complicat subiect pentru încheierea conflictului militar rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: