Ultimele 7 zile pentru moldovenii din diaspora să se înregistreze pentru alegerile prezidențiale și referendum

Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot din diasporă mai au la dispoziție șapte zile pentru a se înregistra prealabil pe site-ul „inregistrare.cec.md” pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea europeană din 20 octombrie. Același termen limită este valabil și pentru persoanele care doresc să voteze prin corespondență. Actualmente, 10 696 de alegători s-au înregistrat prealabil pentru a vota la secțiile de votare care vor fi deschise peste hotare. Iar încă 706 alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. 

Persoanele care se vor afla în afara Republicii Moldova în ziua alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional pot să se înregistreze prealabil pe platforma online „inregistrare.cec.md” până pe 6 septembrie.

Potrivit unui comunicat CEC, urmare a transmiterii unor informații Comisiei Electorale Centrale (CEC) și verificărilor inițiate în privința înregistrărilor prealabile deja efectuate, au fost depistate cazuri, în care cu utilizarea aceleași adrese de email, au fost realizate un număr mai mare de înregistrări, decât cele prevăzut de cadrul legal. Legislația în vigoare prevede că înregistrarea prealabilă a alegătorului este respinsă în cazul în care de la aceeași adresă de e-mail au fost expediate mai mult de 7 solicitări pentru înregistrarea prealabilă.

CEC atrage atenția că toate înregistrările ce au fost efectuate cu încălcarea prevederilor legale vor fi respinse”, a comunicat autoritatea electorală.

Totodată, CEC a precizat că alegătorii care se înregistrează pentru a vota în afara țării vor fi excluși din listele electorale de bază, iar dacă în ziua alegerilor se vor prezenta la secția de votare de la locul de trai, vor putea vota pe lista suplimentară.

Potrivit site-ul „inregistrare.cec.md”, până acum, pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional s-au înregistrat 10 696 alegători dintr-un total de 109 041 votanți înregistrați anterior. Actualmente, cei mai mulți alegători s-au înregistrat prealabil în Rusia (3 984), fiind urmați de cei din Italia (1 083) și Germania (1 012).

Anterior, președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat că înregistrarea prealabilă este necasară pentru ca CEC să estimeze numărul de alegători din diasporă pentru a putea lua decizii optime cu privire la numărul de secții de votare deschise și amplasarea acestora. Înregistrarea prealabilă este opțională.

Precizăm că, tot pe site-ul „inregistrare.cec.md”, alegătorii au și opțiunea de înregistrare pentru votul prin corespondență în țările unde va fi implementată această metodă alternativă de vot: SUA, Canada, Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda. Înregistrarea pentru votul prin corespondență este obligatorie, termenul limită fiind, la fel, data de 6 septembrie.

La moment, 706 de cetățeni s-au înregistrat prealabil pentru a vota prin corespondență. În SUA s-au înregistrat prealabil 434 de alegători, în Canada – 201, în Norvegia – 50, în Suedia – 41, în Finlanda – 29, iar în Islanda – 10.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexandru Machidon este noul procuror general interimar al Republicii Moldova. Decretul de numire a fost semnat de președinta Maia Sandu, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, și a intrat în vigoare pe 28 mai, la data semnării acestuia.

Machidon by EcaterinaNaconecinîi

Amintim că funcția de procuror general a devenit vacantă după numirea lui Ion Munteanu în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Pentru ocuparea interimatului la șefia Procuraturii Generale au concurat doi candidați: Alexandru Machidon, adjunctul șefului PCCOCS, și Octavian Iachimovschi, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. În urma votului din 28 mai, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Alexandru Machidon pentru această funcție.

Cu ce avere vine Machidon la PG?

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2024, Alexandru Machidon a obținut un salariu de 405 637 lei. Acesta a mai indicat 22 927 de lei ca diurne de la Procuratura Generală și 3 200 de euro de la un eveniment de familie.

El deține un apartament cu suprafața de 65,6 m², achiziționat în 2018. Valoarea declarată a locuinței este de 45 000 de euro; se menționează că valoarea de piață la momentul achiziției constituia 34 000 de euro, iar diferența se explică prin reparațiile efectuate în perioada 2018–2021, acoperite din venituri anterioare.

Alexandru Machidon mai deține un automobil BMW 520D, fabricat în 2017 și cumpărat în 2021, cu o valoare declarată de 26 000 de euro.

Anterior, Machidon a participat la concursul pentru funcția de șef al PCCOCS, însă nu a fost numit.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Moldova și UE

Guvernul a aprobat Programul Național de Integrare Europeană pentru următorii cinci ani (2025–2029). În document sunt menționate reformele-cheie și termenele necesare pentru a armoniza legislația și instituțiile națională cu normele UE. Potrivit vicepremierului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, reformele propuse nu sunt «exerciții birocratice», ci «o transformare profundă în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova».

Republica Moldova a început negocierile de aderare la UE în iunie 2024. Despre cum decurg de obicei aceste negocieri și cât durează, NM a scris aici.


Interviu NM cu un eurodeputat: alegeri, dezinformare și cenzură

În UE se creează inițiativa «Scutul European pentru Democrație», menită să protejeze procesele democratice de amestecul extern și de dezinformare, în special din partea Rusiei. Dar unde este linia de demarcație dintre securitate și cenzură? Și la ce ne putem aștepta de la alegerile parlamentare din Moldova?

Despre toate acestea și nu numai, NM a discutat cu eurodeputata franceză Nathalie Loiseau în interviul intitulat «Vor fi auzite „vocile rusofone“ ale moldovenilor?».


Sondaje: alegeri, UE

Partidul de guvernământ PAS rămâne cel mai popular în rândul alegătorilor înaintea alegerilor parlamentare. Totuși, este puțin probabil să reușească să formeze singur o majoritate parlamentară. Datele celui mai recent sondaj realizat de iData arată că pentru PAS ar vota 27,5% dintre alegători, urmat de PSRM cu 11,6% și Blocul Victoria cu 11,2%. În Parlament ar mai putea accede Blocul Alternativa și Partidul Nostru.

În ceea ce privește aderarea Moldovei la UE, 63,3% dintre respondenți s-au pronunțat «pentru», iar 25,5% — «împotrivă». Sondajul a mai arătat că 33,2% dintre moldoveni nu au ieșit niciodată din țară.


Protestul socialiștilor: tariful la gaz

Partidul Socialiștilor a organizat un protest în fața sediului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, declarând că oamenii «s-au săturat de vremurile bune» din perioada Maiei Sandu, cer «tarife corecte» și desecretizarea prețului de achiziție a gazului. Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că prețul real al gazului nu depășește 10 lei pe metru cub, în timp ce cetățenii achită aproximativ 15 lei.

În replică Partidul Acțiune și Solidaritate a acuzat socialiștii că vor să «mențină Moldova sub controlul Kremlinului» și că «nu au mișcat un deget» pentru independența energetică a țării pe când erau la guvernare. PAS a mai subliniat că «a avut grijă de cetățeni», oferind compensații.


Chironda a părăsit Consiliul Municipal

Fostul viceprimar Victor Chironda a renunțat la mandatul de consilier municipal, acuzându-l pe primarul Ion Ceban că a «transformat consiliul într-un apendice al partidului său, MAN». Chironda a declarat că nu poate rămâne într-un organ «care a fost lipsit de competențe» și care nu mai reprezintă interesele cetățenilor. El a adăugat că nu a participat la ultimele ședințe, deoarece «este incorect să primească 4 mii de lei pe zi pentru discuții sterile».

Partidul DA a declarat că nu va delega un nou consilier municipal în locul lui Chironda și cere alegeri locale anticipate, acuzându-l pe primar că blochează activitatea autorităților locale.

Între timp, fostul deputat Chiril Moțpan, următorul pe lista DA, a anunțat că este de acord să-i ia locul lui Chironda în consiliu. Anterior, Moțpan a fost vicepreședintele DA, dar a părăsit partidul în ianuarie 2024.


Ceban vs PAS

Între timp, primarul capitalei, Ion Ceban, a invitat conducerea țării, inclusiv președinta Maia Sandu, la dezbateri publice privind bugetele Chișinăului și ale Moldovei, precum și alte chestiuni importante. Ceban a declarat că este gata «să răspundă la orice întrebare» și a propus guvernării să aleagă canalul TV și moderatorii, subliniind că va veni la dezbateri de unul singur. În replică, fracțiunea PAS din consiliul municipal l-a acuzat că face «show-uri zilnice în loc să rezolve problemele orașului».


Noul procuror general interimar

Consiliul Superior al Procurorilor l-a numit în funcția de procuror general interimar pe Alexandru Machedon, șef-adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Funcția de procuror general a devenit vacantă după demisia lui Ion Munteanu, care a fost desemnat judecător la Curtea Supremă de Justiție. Machedon participase anterior la concursul pentru funcția de șef al PCCOCS, dar nu a fost selectat.


Transnistria: Zona de Securitate, gaz

În 2025, Chișinăul va aloca din bugetul de stat peste 21,6 milioane de lei pentru implementarea a 30 de proiecte în Zona de Securitate, axate pe reintegrarea Republicii Moldova, precum și pentru acordarea compensațiilor fermierilor din raionul Dubăsari ale căror terenuri sunt situate pe teritoriul autoproclamatei RMN.

Între timp, autoritățile transnistrene au redus de două ori prețul gazului pentru Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) din Râbnița. În același timp, prețul pentru locuitorii regiunii a rămas neschimbat.


Moldova și România

La granița dintre Moldova și România va fi deschis un nou punct internațional de trecere a frontierei — Ungheni—Ungheni. Potrivit autorităților, noul punct vamal va reduce timpul de așteptare, va accelera transportul de mărfuri și va asigura o legătură directă a Moldovei cu autostrăzile UE. Punctul de trecere va deveni operațional după finalizarea construcției podului peste Prut.

Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română, dar nu au domiciliu în România, vor putea obține o carte electronică de identitate. Pentru aceasta, va fi necesar să prezinte pașaportul cu mențiunea privind țara de reședință sau alte acte de identitate naționale care atestă domiciliul, precum și să dețină un cont confirmat pe platforma HUB a MAI din România.


Prețurile la imobile

Expertul economic Veaceslav Ioniță estimează că ritmul de creștere a prețurilor la imobile în Republica Moldova va încetini. Potrivit lui, în prezent «prețurile la imobiliare au luat-o razna». Despre asta și despre dacă este momentul potrivit pentru a cumpăra un apartament, Ioniță a vorbit într-un nou episod al proiectului «Avem întrebări», moderat de Nicolae Paholinițchi.


Agenda zilei, 29 mai:

  • 10:00 — Ședința Parlamentului
  • 11:00 — Ședința Consiliului Municipal Chișinău

Centrul Național Anticorupție (CNA) desfășoară acțiuni de urmărire penală într-o cauză pornită pe fapte de corupție. Sunt vizați mai mulți angajați ai Postului vamal Leușeni. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a CNA, Angela Starinschi.

Pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a CNA a declarat că, în dimineața zilei de 29 mai, au loc acțiuni de urmărire penală într-o cauză pornită pentru fapte de corupție și că sunt vizați mai mulți angajați ai Postului Vamal Leușeni.

Menționăm că acțiunile au loc la exact o săptămână după perchezițiile anterioare de la vamă. Pe 21 mai, au fost reținuți șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, și un broker vamal. Potrivit CNA, cei doi, împreună cu alte persoane, ar fi primit peste 40.000 de dolari. Conform instituției, banii erau destinați „pentru facilitarea trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova la importul de mărfuri în țară, destinate segmentului transnistrean, dar și pentru omiterea depistării multiplelor încălcări de legislație”. Ulterior, pe 22 mai, CNA a anunțat o nouă reținere în acest dosar – este vorba despre șeful Postului Vamal Intern Căușeni, care a fost plasat în arest preventiv pentru 72 de ore.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a vizitat miercuri, 28 mai, alături de ambasadorul Azerbaidjanului, Ulvi Bakhshaliyev, expoziția de covoare azere organizată la Muzeul Național de Istorie, cu ocazia Zilei Independenței a acestei țări.

Potrivit unui comunicat al Președinției, expoziția reunește covoare tradiționale și moderne din diverse regiuni ale Azerbaidjanului. „Arta covorului, element comun al patrimoniului moldovenesc și azer, a fost evocată ca simbol al dialogului intercultural”, se menționează în comunicat.

Președinta Sandu a reafirmat importanța relațiilor bilaterale dintre cele două state, menționând, în acest context, întrevederea recentă cu președintele Ilham Aliyev, desfășurată în marja summitului Comunității Politice Europene de la Tirana.

Uniunea Europeană a eliminat oficial sancțiunile economice împotriva Siriei, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Consiliului UE. Din lista de sancțiuni a UE au fost eliminate 24 de entități siriene, inclusiv Banca Centrală a Siriei, companii din industria petrolieră și din sectorul bumbacului.

Totuși, decizia nu se aplică sancțiunilor impuse din motive de securitate, cum ar fi cele legate de amenințarea teroristă, și nici celor aplicate persoanelor sau organizațiilor implicate în valul de violențe din martie 2025, scrie Forbes.ru.

Anterior, pe 23 mai, și Trezoreria SUA a ridicat o mare parte din sancțiunile impuse Siriei. Au fost scoase de pe lista neagră compania aeriană Syrian Arab Airlines, Banca Centrală a Siriei și mai multe bănci. De asemenea, au fost eliminate restricțiile asupra unor companii de transport maritim, operatorii porturilor Latakia și Tartus, Ministerul Petrolului și Resurselor Minerale, Ministerul Turismului, precum și hotelul Four Seasons din Damasc. SUA a permis și reluarea tranzacțiilor cu compania petrolieră de stat Sytrol și alte organizații din domeniul energetic.

SUA și UE au început să impună sancțiuni împotriva Siriei în 2011, pe vremea când Bashar al-Assad era președinte.

În decembrie 2024, rebelii conduși de actualul lider sirian, Ahmed Sharaa, l-au înlăturat de la putere pe Assad.

În februarie 2025, UE a relaxat o parte dintre sancțiunile impuse Damascului. Pe 13 mai, președintele SUA, Donald Trump, a promis că sancțiunile împotriva Siriei vor fi eliminate.

Bashar al-Assad a fost președinte al Siriei din anul 2000. După ce a fost înlăturat de la putere în decembrie 2024, a părăsit țara și a ajuns la Moscova. Potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, Vladimir Putin a decis personal să-i acorde azil lui Assad și familiei sale.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: