moldovalibera.md

Ultimele 7 zile pentru moldovenii din diaspora să se înregistreze pentru alegerile prezidențiale și referendum

Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot din diasporă mai au la dispoziție șapte zile pentru a se înregistra prealabil pe site-ul „inregistrare.cec.md” pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea europeană din 20 octombrie. Același termen limită este valabil și pentru persoanele care doresc să voteze prin corespondență. Actualmente, 10 696 de alegători s-au înregistrat prealabil pentru a vota la secțiile de votare care vor fi deschise peste hotare. Iar încă 706 alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. 

Persoanele care se vor afla în afara Republicii Moldova în ziua alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional pot să se înregistreze prealabil pe platforma online „inregistrare.cec.md” până pe 6 septembrie.

Potrivit unui comunicat CEC, urmare a transmiterii unor informații Comisiei Electorale Centrale (CEC) și verificărilor inițiate în privința înregistrărilor prealabile deja efectuate, au fost depistate cazuri, în care cu utilizarea aceleași adrese de email, au fost realizate un număr mai mare de înregistrări, decât cele prevăzut de cadrul legal. Legislația în vigoare prevede că înregistrarea prealabilă a alegătorului este respinsă în cazul în care de la aceeași adresă de e-mail au fost expediate mai mult de 7 solicitări pentru înregistrarea prealabilă.

CEC atrage atenția că toate înregistrările ce au fost efectuate cu încălcarea prevederilor legale vor fi respinse”, a comunicat autoritatea electorală.

Totodată, CEC a precizat că alegătorii care se înregistrează pentru a vota în afara țării vor fi excluși din listele electorale de bază, iar dacă în ziua alegerilor se vor prezenta la secția de votare de la locul de trai, vor putea vota pe lista suplimentară.

Potrivit site-ul „inregistrare.cec.md”, până acum, pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional s-au înregistrat 10 696 alegători dintr-un total de 109 041 votanți înregistrați anterior. Actualmente, cei mai mulți alegători s-au înregistrat prealabil în Rusia (3 984), fiind urmați de cei din Italia (1 083) și Germania (1 012).

Anterior, președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat că înregistrarea prealabilă este necasară pentru ca CEC să estimeze numărul de alegători din diasporă pentru a putea lua decizii optime cu privire la numărul de secții de votare deschise și amplasarea acestora. Înregistrarea prealabilă este opțională.

Precizăm că, tot pe site-ul „inregistrare.cec.md”, alegătorii au și opțiunea de înregistrare pentru votul prin corespondență în țările unde va fi implementată această metodă alternativă de vot: SUA, Canada, Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda. Înregistrarea pentru votul prin corespondență este obligatorie, termenul limită fiind, la fel, data de 6 septembrie.

La moment, 706 de cetățeni s-au înregistrat prealabil pentru a vota prin corespondență. În SUA s-au înregistrat prealabil 434 de alegători, în Canada – 201, în Norvegia – 50, în Suedia – 41, în Finlanda – 29, iar în Islanda – 10.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: