Rezultatele alegerilor prezidențiale din Moldova și ale referendumului constituțional din 20 octombrie i-au surprins pe toți și i-au șocat pe mulți. Referendumul privind includerea integrării europene în Constituție a fost salvat doar de diaspora moldovenească, iar scorul președintei în exercițiu, Maia Sandu, chiar și cu voturile diasporei, a fost atât de scăzut încât pune sub semnul întrebării șansele sale de a câștiga în al doilea tur. Corespondentul NM, Evgheni Ceban, a încercat să analizeze pe loc ce s-a întâmplat la alegerile din 20 octombrie în Moldova.
Sondajele nu s-au confirmat
Sondajele sociologice din ultimele luni arătau un avans sigur al Maiei Sandu. Conform acestora, 30-35% dintre alegătorii din țară erau gata să își dea votul pentru ea. Dacă luăm în calcul doar cetățenii care și-au exprimat clar opțiunea în sondaje, acest procent ar fi fost de aproximativ 38-43%. Împreună cu voturile din diaspora, unde votează între 200.000 și 250.000 de persoane, adică 13-16% dintre alegători, președinta în exercițiu ar fi putut spera fie la o victorie din primul tur, fie la un rezultat apropiat de 50%. În secțiile de votare din străinătate, Sandu putea miza pe 2/3 din voturi.
La mobilizarea electoratului potențial al Maiei Sandu a contribuit și referendumul privind orientarea europeană a Moldovei. Campania sa electorală s-a bazat în mare parte pe asocierea simbolică între persoana sa și direcția Moldovei de aderare la UE.
Un astfel de rezultat în primul tur al alegerilor prezidențiale era prevăzut de mulți: sociologi, diverși analiști politici și chiar adversarii politici ai președintei în exercițiu.
Contracandidații Maiei Sandu cu cele mai mari șanse, Alexandr Stoianoglo și Renato Usatîi, conform diferitelor sondaje, urmau să obțină în țară între 9-13% din totalul respondenților și aproximativ 12-17% din cei care și-au exprimat opțiunea. Chiar și în cazul unui al doilea tur, o astfel de diferență părea de netrecut.
La fel stăteau lucrurile și cu referendumul. Sondajele arătau un rezultat de 44-55% „PENTRU” la referendum. Aceste cifre, plus voturile diasporei, care în mare parte are o atitudine pro-europeană, le ofereau susținătorilor opțiunii europene motive să spere la un rezultat final de peste 60% voturi „PENTRU”.
Însă electoratul moldovenesc s-a dovedit a fi mult mai imprevizibil. La alegerile prezidențiale, Maia Sandu a obținut preliminar doar în jur de 42-43% din voturi, ceea ce pune sub semnul întrebării șansele sale de a câștiga în turul doi.
Rezultatul referendumului constituțional, deși formal este valabil, nu poate fi considerat o victorie convingătoare. „PENTRU” au votat preliminar aproximativ 51% dintre cetățeni. Acest rezultat a fost atins doar datorită voturilor din secțiile din străinătate. În țară, pentru modificarea Constituției au votat doar 46%. Dacă privim harta rezultatelor la nivel național, varianta „PENTRU” a câștigat doar în Chișinău și în șase raioane ale țării. Majoritatea covârșitoare a regiunilor din Moldova au votat „ÎMPOTRIVA” includerii integrării europene în Constituție, chiar dacă în unele cazuri cu o diferență minimă.
Șor
Unul dintre motivele acestei abateri a rezultatelor alegerilor de la toate sondajele publicate înainte de alegeri este rețeaua coruptă de activiști și susținători ai lui Ilan Șor, politicianul condamnat pentru fraudă în Moldova și refugiat la Moscova. Cel mai important aliat al Kremlinului în Moldova a reușit să creeze o vastă rețea de activiști și susținători plătiți în țară. Conform poliției moldovenești, această structură include cel puțin 130 de mii de cetățeni moldoveni, care primeau „recompense” pentru activitatea lor politică în conturi la Promsvyazbank din Rusia.
Public, Ilan Șor și-a îndemnat susținătorii din Moldova să voteze împotriva referendumului. De asemenea, în această campanie prezidențială, Șor a avut cel puțin doi candidați. Jurnaliștilor moldoveni le-a reușit să demonstreze legătura cu Șor a candidaților Victoria Fortuna și Vasile Tarlev, care au obținut 4,5% (69 mii de voturi) și, respectiv, 3,2% (49 mii de voturi). În total, aproximativ 116 mii de voturi, ceea ce este aproape de mărimea rețelei de activiști plătiți ai lui Șor, conform datelor poliției. Public, Șor și susținătorii săi nu au menționat numele candidatului pe care îl sprijină. Este posibil ca aceștia să se fi temut că o susținere publică ar deveni un fel de „stigmat” care ar permite excluderea acestora din cursa electorală înainte de alegeri (potrivit altei versiuni, strategia era tocmai de a provoca excluderea unuia dintre candidați). Cu toate acestea, ar fi putut trimite indicații despre votarea pentru unul dintre acești candidați (sau pentru ambii) prin intermediul canalelor lor de comunicare cu activiștii.
Cu toate acestea, a explica aproape 50% din voturile „ÎMPOTRIVĂ” la referendum doar prin mită din partea lui Șor pare a fi o abordare superficială. Fără a mai menționa rezultatul evident slab al președintei în exercițiu la alegeri.
Referendumul pentru integrarea europeană – o victorie à la Pirus pentru echipa Sandu
Referendumul privind introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituția Moldovei, conform inițiatorilor săi – Maia Sandu și echipa sa – trebuia să îndeplinească două obiective.
Primul, strict polit-tehnologic – să lege realegerea Maiei Sandu pentru al doilea mandat de procesul de integrare europeană a Moldovei și să mobilizeze electoratul pro-european în primul tur. Această legătură ar fi trebuit să asigure transferul sprijinului pentru integrarea europeană în sprijin pentru președinta în exercițiu, care era și rămâne mult mai mic decât susținerea cursului de aderare la UE. Însă legătura a funcționat invers. Ratingul negativ al președintei s-a transformat în nemulțumire față de direcția pe care o reprezintă.
Al doilea scop – demonstrarea victoriei finale a susținătorilor integrării europene pe plan politic intern. Nici acest obiectiv nu a fost atins. Nu, nu a avut loc nicio catastrofă. Ideea integrării europene nu a suferit o înfrângere zdrobitoare. Referendumul doar a arătat că avantajul decisiv dorit în societatea moldovenească încă nu există și că mai este de lucru în acest sens.
Rezultatul referendumului este o dovadă că ideea integrării europene nu ar trebui să servească drept instrument politic pentru un singur politician, care reprezintă, deși o parte semnificativă, totuși doar un segment al societății moldovenești.
Rezultatele votului ar trebui să ofere subiecte de reflecție și pentru numeroșii lideri europeni și oficialii de la Bruxelles, care s-au implicat atât de activ în campania electorală a Maiei Sandu în timpul acestor alegeri.
Al doilea tur. Alexandr Stoianoglo, următorul președinte?
Conform rezultatelor votului din 20 octombrie, în turul al doilea intră Maia Sandu (43%) și Alexandr Stoianoglo (26%). Diferența semnificativă dintre candidați nu trebuie să inducă în eroare. În condițiile unei prezențe mari la vot, atât în țară, cât și în diaspora, și aproape în lipsa altor candidați pro-europeni care ar putea să o susțină pe Sandu, președinta în exercițiu are foarte puține surse de unde să atragă voturile necesare pentru al doilea tur. Potrivit celor mai grosiere estimări, singurii care ar putea să o susțină pe Sandu în turul doi sunt alegătorii lui Octavian Țîcu și Andrei Năstase, ambii obținând mai puțin de un procent în alegeri.
Se poate presupune că înainte de turul al doilea va avea loc o luptă intensă pentru voturile și sprijinul alegătorilor lui Renato Usatîi (13%), care a ocupat locul al treilea. În 2016, el și candidatul său la președinție, Dmitrii Ciubașenco, l-au sprijinit pe Igor Dodon în alegerile prezidențiale, ajutându-l să câștige. În 2020, sprijinul lui Usatîi, care a terminat de asemenea pe locul trei în primul tur, a fost primit de Maia Sandu.
Oricum, tensiunile în al doilea tur vor atinge cote maxime. Ambii candidați își vor concentra toate forțele pentru a-și mobiliza electoratul. O influență semnificativă ar putea veni din partea lui Ilan Șor, din Moscova, cu armata sa controlată.
Oponenții puterii actuale deja dețin un avantaj moral. În primul tur s-au mobilizat atât de bine încât poziția Maiei Sandu s-a clătinat serios, ceea ce ar trebui să motiveze și mai mult adversarii ei.
Anularea rezultatelor votului – o soluție?
După anunțarea primelor rezultate ale alegerilor, cu mult înainte de numărarea a 100% din voturi, Maia Sandu a susținut un briefing scurt, în care a declarat că grupuri criminale s-au aliat cu forțe străine și au intenționat să cumpere 300 de mii de voturi. Ea a mai promis că, după procesarea rezultatelor finale, va anunța anumite „decizii”.
Această declarație a dat de înțeles că guvernarea ia în considerare contestarea și anularea rezultatelor votului din 20 octombrie.
Activitatea criminală a echipei lui Ilan Șor la aceste alegeri ar putea, într-adevăr, servi drept motiv pentru contestarea rezultatelor.
Totuși, există câteva „dar”.
În primul rând, referendumul a avut loc, iar susținătorii integrării europene au obținut o victorie, chiar dacă nu una convingătoare, dar totuși o victorie formală. Prin urmare, anularea rezultatelor referendumului pe această bază ar părea destul de ciudată.
În al doilea rând, chiar dacă guvernarea ar decide anularea rezultatelor referendumului sau ale alegerilor prezidențiale, nu este clar ce ar obține pe termen lung. Anularea oricăruia dintre voturi ar adăuga doar motivație oponenților puterii și integrării europene, ceea ce ar duce la un vot de protest la noi alegeri. Același efect ar avea și eliminarea contracandidatului Maiei Sandu, Alexandr Stoianoglo, din cursa electorală.
Mai mult, chiar dacă o parte din alegători și-au vândut cu adevărat voturile la referendum și la alegerile prezidențiale, este puțin probabil ca la noile alegeri aceștia să voteze altfel, chiar și fără banii promiși. Iar acești oameni, plătiți sau nu, deja și-au dat voturile, așa că vor fi mult mai dispuși să le apere, inclusiv prin proteste. Mai ales că despre pregătirea acestora au vorbit forțele de ordine și serviciile speciale moldovenești înainte de alegeri. Prin urmare, anularea rezultatelor votului ar putea crea și mai multe probleme pentru puterea actuală și ar putea reduce și mai mult sprijinul pentru cursul de aderare la UE.
Indiferent de decizia pe care o va lua Maia Sandu, va trebui să analizeze rezultatul obținut și să încerce să găsească o cale de abordare a cel puțin unei părți dintre acei alegători care i-au dat o lecție dură. Dacă nu pentru alegerile prezidențiale, atunci cu siguranță pentru viitoarele alegeri parlamentare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!