Un tânăr din Republica Moldova a povestit jurnaliștilor de la Recorder cum oamenii cad în plasa reclamelor deepfake care circulă pe internet, iar într-un final rămân fără bani. El a lucrat la un call-center din Chișinău, unde se coordonează escrocarea oamenilor. Tânărul a spus că, în discuția cu viitoarele victime, operatorii din call-center au în față mai multe hârtii cu scenarii și acestea sunt utilizate în dependență de reacțiile oamenilor. Scopul este obținerea accesului la aplicațiile de banking ale oamenilor și poze cu cărțile lor de identitate. Odată ce se ajunge în acest punct, toate conturile victimei sunt golite iar în biroul din Chișinău „se sărbătorește cu sunet de clopot și aplauze”. Tânărul a adăugat că a adunat probe și a sesizat autoritățile din Republica Moldova, dar acum se teme pentru viața lui pentru că a fost amenințat și chiar bătut în stradă.
Detalii din spatele escrocheriei
Jurnaliștii de la Recorder au scris cum românii cad în plasa reclamelor deepfake care circulă pe internet. Victimele, a menționat sursa, sunt atrase cu clipuri video care se folosesc de imaginea unor politicieni, jurnaliști sau oameni de afaceri celebri, a căror voce este modificată cu inteligența artificială pentru a transmite mesaje false despre investiții în acțiuni sau despre alte metode de îmbogățire rapidă. Mai departe, persoana apasă pe un link și completează un formular, așteptând să fie sunată și să afle cum poate deveni investitoare la Hidroelectrica, Petrom sau Transgaz.
„Undeva în Chișinău (Republica Moldova), dintr-un birou aflat într-o clădire modernă, cu pereți de sticlă, cineva tastează un număr și inițiază un apel. În aceeași încăpere sunt zeci de persoane aliniate în fața unor calculatoare și încadrate de rasteluri cu multe telefoane mobile. Se vorbește concomitent în română, rusă și engleză. Și nu, nu este un call-center din care cei apelați sunt ajutați să devină investitori, ci un loc de unde se coordonează escrocarea a mii de oameni”, au comunicat jurnaliștii.
Recorder a vorbit cu Victor (n.r. numele real a fost schimbat pentru protejarea identității), un tânăr din Republica Moldova care a lucrat într-un astfel de call-center din Chișinău.
„Mărturiile sale descriu un sistem infracțional organizat până la cele mai fine detalii: în procesul de angajare ești supus inclusiv unui test cu detectorul de minciuni, menit să protejeze rețeaua de polițiști infiltrați sau de persoane care ar putea aduna dovezi despre cum sunt golite conturile victimelor. Odată angajat, primești instrucțiuni cât mai precise despre ce atitudine și ce discurs să folosești în funcție de reacția „clientului””, au relatat jurnaliștii.
Victor a furnizat redacției mai multe hârtii cu scenarii folosite de escroci pentru pregătirea operatorilor din call centere.
Potrivit Recorder, scopul final al acestor discuții în care operatorii din call-center urmează scenarii standard este obținerea accesului la aplicațiile de banking ale oamenilor și poze cu cărțile lor de identitate. Odată ce se ajunge în acest punct, toate conturile victimei sunt golite, iar în biroul din Chișinău răsună un zgomot strident provocat de un clopot agitat energic.
„Așa se anunță o nouă victimă, se sărbătorește cu sunet de clopot și aplauze. Toți cei care lucrează în aceste birouri call-center știu bine ce fac”, a comunicat tânărul din Republica Moldova.
Victor a spus jurnaliștilor că a adunat probe și a sesizat autoritățile din Republica Moldova, dar acum se teme pentru viața lui: „Am fost amenințat și bătut pe stradă. Pur și simplu, mi-e frică să ies din casă”.
Victor a mai declarat jurnaliștilor că departamentul său se concentra doar pe persoane din România. „La trainingul la care am participat ni s-a prezentat modul în care trebuie să-i atragem. Ulterior, intervenea o altă echipă, specializată în golirea conturilor”, a povestit el.
Tânărul a mai spus că șefii rețelei mituiesc autoritățile din Republica Moldova pentru a-și asigura protecția. De altfel, la sfârșitul lunii mai a acestui an, Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova a reținut un cetățean ucrainean acuzat chiar de o astfel de tentativă. Șeful unui inspectorat de poliție din Chișinău a reclamat faptul că i s-au oferit 20.000 de dolari mită „în schimbul protecției activității ilicite de prestare a serviciilor în domeniul «call-center»”, se arată într-un comunicat CNA.
Experiența unei victime
Adriana Cojocaru din România a trecut printr-o astfel de experiență. O reclamă fake, un formular completat online și câteva apeluri telefonice. La finalul interacțiunilor cu operatorii din call center a rămas fără toți banii din conturi, inclusiv cei de pe cardurile de credit. A pierdut 60 000 de lei, iar ulterior a aflat că în numele său au fost depuse și cereri de credite la mai multe bănci.
După ce a fost convinsă de reclama mincinoasă și a completat formularul, a fost contactată de o persoană care s-a recomandat a fi broker.
„Vorbea pocit, cu accent de Republica Moldova”, și-a amintit femeia din Tulcea. Accentul nu i-a dat de gândit nici a doua zi, când a fost contactată din nou. I s-a transmis că, pentru a i se face un cont, au nevoie de o poză cu buletinul ei și că trebuie să instaleze o aplicație pe telefon. Ca să-i câștige încrederea, au trimis o imagine cu buletinul așa-zisului broker. Era însă o carte de identitate de la o altă victimă.
„Mi-au spus să descarc o aplicație, ca să poată să îmi facă acest cont, această aplicație fiind AnyDesk. Am crezut că îmi face acest cont pentru tranzacții, ca să fie totul transparent, așa cum a spus domnul de la telefon”.
AnyDesk este o aplicație prin care o persoană îi poate permite altei persoane să-i acceseze datele de pe un device (telefon, laptop, tabletă). Gândită pentru a facilita rezolvarea de la distanță a unor probleme tehnice, ea este folosită adesea de escroci pentru a accesa aplicațiile bancare ale victimelor.
După ce i s-a făcut contul, a primit un nou apel: „Eu știam numărul de la bancă și chiar cu acel număr am fost sunată. Mi-a spus că este broker la banca la care am contul și că se va ocupa de investiția pe care am făcut-o la bursă. Mi-a spus să nu mă sperii, că în următoarele momente va fi blocată aplicația mea de banking online și nu voi mai putea să văd ce se întâmplă”.
Deși aparent sunase de pe un număr al băncii, așa-zisul broker era tot un membru al grupării infracționale, au comunicat jurnaliștii. Aceștia se folosesc de un soft prin care poți afișa pe telefonul celui apelat un număr fals, care nu-ți aparține. Adriana Cojocaru nu știa nici de existența aplicației AnyDesk, care îți preia controlul asupra telefonului, și nici de acest soft care îți afișează pe ecranul mobilului un alt număr decât al apelantului real.
Fusese, așadar, convinsă că vorbise cu cineva de la bancă atunci când i s-a spus că aplicația ei de online banking va fi blocată temporar. Văzând că aplicația nu-și mai revine, femeia a sunat ea la bancă a doua zi și de această dată chiar a vorbit cu un reprezentant real: „Mi-a răspuns un domn și i-am spus că nu mai pot accesa aplicația băncii, după care i-am zis că vreau să mi-o pună iar în funcțiune și că vreau să văd și soldul. Mi-a spus: «Doamnă, ce să vă spun? Nu aveți nimic aici». L-am întrebat: «Cum adică nu am nimic?!». Mi-a spus ca am 21 de lei. Vă dați seama ce șoc, am început să plâng, nu mai puteam să vorbesc”.
Adriana Cojocaru a depus plângere la Poliție, însă din luna februarie, când a căzut în capcană, și până în prezent, nu a primit nicio veste din partea autorităților.
Redacția Recorder a vorbit cu trei victime ale acestui tip de escrocherie online și a menționat că poveștile sunt trase la indigo: accent moldovenesc, AnyDesk, copie după buletin, sunat de pe numărul băncii, totul pe repede înainte.
Experiment Recorder
Pentru a verifica modul de operare al escrocilor, jurnaliștii români au intrat în contact cu unul dintre grupurile care distribuie reclamele-capcană.
„Din Google am ajuns pe site-ul artisfinance.pro, unde imaginea premierului Marcel Ciolacu este folosită pentru a îndemna la investiții în acțiunile OMV Petrom: „Având în vedere că prețurile produselor petroliere se schimbă rapid, fiecare investiție în proiectele OMV Petrom aduce o medie de 4.200-5.000 de lei pe lună”. Premierul nu a declarat niciodată așa ceva. Pe site nu există niciun fel de date de contact. Singura opțiune, completarea unui formular: nume, email, număr de telefon. Am creat un client incognito, iar câteva ore mai târziu am fost sunați de pe un număr înregistrat în România. O femeie cu accent moldovenesc ne-a spus că trebuie să ne facă un cont pentru a investi în acțiuni la mari companii românești din domeniul energetic. Suma minimă care poate fi depusă este de 1.200 de lei”, a comunicat redacția.
Potrivit sursei, s-a cerut insistent datele de pe cardul bancar: nume, număr, data de expirare și codul de securitate. La întrebarea dacă este legal să ceară astfel de date, femeia de la telefon a răspuns: „Dacă datele de pe card erau confidențiale, nu erau scrise pe card. Cardul e ceva din plastic”.
„Am refuzat, moment în care interlocutoarea a venit cu o nouă propunere: să instalăm o aplicație în telefonul personal ca să poată face ea operațiunea în locul nostru. Este vorba despre aplicația AnyDesk. După ce i-am spus că sunăm în calitate de jurnaliști, ne-a închis brusc telefonul și nu a mai răspuns la apelurile noastre ulterioare”, au relatat jurnaliștii.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
