Vocea Basarabiei

Un post de radio din Moldova, avertizat public: ar fi difuzat poziția reprezentanților din Găgăuzia și Transnistria, nu și a Chișinăului 

Un post de radio din Republica Moldova, „Albena”, a primit trei avertizări publice de la Consiliul Audiovizualului. Acesta, în timpul unui buletin de știri, nu ar fi prezentat poziția președintei Maia Sandu, a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și a reprezentanților Guvernului după ce un mesaj al bașcanei Găgăuziei, în care „au fost expuse mai multe acuzații”, a fost difuzat pe post. Într-un alt subiect din cadrul buletinului de știri, reprezentanții postului radio s-ar fi axat pe poziția autorităților nerecunoscute din regiunea transnistreană, iar poziția autorităților constituționale a fost exprimată „printr-un amestec de fapte și opinii”. 

Consiliul Audiovizualului a raportat că a sancționat, cu trei avertizări publice, postul de radio „Albena”. Acesta, potrivit instituției audiovizuale, nu a prezentat „principalele puncte de vedere aflate în opoziție”, nu a asigurat „distincția clară dintre fapte și opinii” și nu a indicat sursa de proveniență a înregistrărilor într-un program de știri.

Înainte de aceasta, Consiliul a fost sesizat că postul de radio, în timpul buletinului de știri din 10 aprilie 2024 de la ora 15:00, a difuzat „două subiecte în care nu a fost asigurată informarea corectă”.

Urmare a verificărilor, Consiliul a depistat că postul de radio a prezentat, în timpul buletinului de știri vizat, un subiect despre întâlnirea bașcanei Găgăuziei Evghenia Guțul cu un grup de deputați din partea fostului Partid Politic „ȘOR” și un alt subiect despre căderea unei drone în raionul Râbnița, din regiunea transnistreană.

Potrivit Consiliului, la baza primului subiect a stat „un mesaj scris de bașcana UTA Găgăuzia, pe una din rețelele de socializare” și în care „au fost expuse mai multe acuzații, în care au fost vizate autoritățile de la Chișinău – președinta Republicii Moldova, partidul politic „PAS” și Guvernul Republicii Moldova, fără a fi prezentate pozițiile acestor autorități”.

În al doilea subiect, în care s-a relatat despre o explozie în regiunea transnistreană la o bază militară din raionul Râbnița, nu a fost asigurată distincția clară dintre fapte și opinii, a menționat Consiliul. Potrivit sursei, reportajul s-a axat „pe poziția autorităților din regiunea transnistreană, iar poziția autorităților constituționale a fost exprimată printr-un amestec de fapte și opinii”.

La postul de radio s-ar fi spus că „în Moldova, din nou nu se crede că o dronă cu explozibili a căzut în Transnistria” și că Biroul politici de reintegrare de la Chișinău „a refuzat să recunoască sabotajul și a numit totul o provocare”. Astfel Consiliul a menționat că Biroul „a publicat poziția față de explozia elicopterului din Tiraspol, după ce instituțiile de profil au analizat imaginile cu explozia, iar concluzia autorităților Republicii Moldova a fost expusă într-un comunicat de presă”. Pe 25 martie, Biroul declara că „materialele difuzate conțin elemente evidente de montaj video” și că „incidentul a fost provocat deliberat cu scopul de a crea panică și a menține tensiunea în societate pe ambele maluri ale Nistrului”.

La postul de radio s-ar mai fi declarat că „în Moldova se monitorizează foarte îndeaproape drepturile omului în Transnistria dar când au loc sabotaje și atacuri teroriste, unde sute de transnistreni sunt amenințați, autoritățile Moldovei preferă să tacă sau să spună că nu s-a întâmplat nimic”. Consiliul a menționat că aici „Biroul Politici de Reintegrare, de asemenea, și-a publicat poziția într-un comunicat de presă”. Pe 5 aprilie, Biroul declara că „elucidarea circumstanțelor și investigații calificate pot fi efectuate doar de către organele de drept abilitate prin lege, care, însă, nu au acces în perimetrul vizat”. Acest fapt, potrivit Consiliului Audiovizualului, „a fost omis de către furnizorul de servicii media, la prezentarea poziției autorităților de la Chișinău”.

Tot în al doilea subiect, potrivit instituției audiovizualului, postul de radio „nu a prezentat sursa de proveniență a înregistrărilor, fapt menționat la art. 13 alin. (5) lit. e) din CSMA, acestea fiind preluate de la serviciul de televiziune „ТСВ” din regiunea transnistreană”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: