offices.md

Un tânăr și-a bătut concubina și a lăsat-o să zacă, într-un parc din Chișinău: individul va sta la închisoare 10 ani

Un tânăr a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru vătămarea intenționată gravă a persoanei cu care se afla în concubinaj. Aflându-se într-un parc din Chișinău, tânărul i-a aplicat multiple lovituri victimei. Cea din urmă a căzut la sol și a fost lăsată să zacă în stare inconștientă. Ulterior, aceasta a fost preluată la spital unde mai târziu a decedat. 

La 15 martie curent, a fost pronunțată sentința de condamnare la 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, a unui tânăr în vârstă de 22 de ani, originar dintr-un sat din raionul Criuleni. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de vătămare intenționată gravă care a provocat decesul unei tinere în vârstă de 29 de ani, cu care se afla în relații de concubinaj.

Tânărul, în iunie 2021, aflându-se în parcul din fața clădirii „Kentford”, situat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, ca urmare a apariției unui conflict cu victima, i-a aplicat multiple lovituri în diferite regiuni ale corpului.

În rezultat, tânăra a căzut jos fără cunoștință. Inculpatul a părăsit locul comiterii faptei, lăsând victima să zacă la sol în stare inconștientă. Ulterior, persoana a fost preluată și internată în cadrul IMSP Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, iar în octombrie 2021, aceasta a decedat.

S-a constatat, cauza decesului a fost condiționată de trauma cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală gravă, fractura consolidată a coastelor.

Judecata s-a realizat conform unei proceduri simplificate ţinând cont de faptul că inculpatul şi-a recunoscut vinovăţia. În aceste condiţii, acesta a beneficiat de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

Pe tot parcursul efectuării urmăririi penale, cât și judecării cauzei penale, inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv, măsură care a fost menținută și de către instanța de judecată, până când sentința va deveni definitivă.

Mai mult ca atât, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată a admis integral și acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, în sumă de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, care urmează a fi încasată din contul inculpatului.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 15 zile prin intermediul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Comunicat de presă despre un incendiu, ilustrat cu AI. Expertă media: instituțiile trebuie să le marcheze

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat, pe 22 decembrie, un comunicat privind intervenția pompierilor la un liceu din Chișinău, ilustrat cu o imagine generată de inteligență artificială, fără ca acest lucru să fie menționat explicit. Deși fotografia avea un caracter simbolic și nu era realizată la fața locului, aceasta a fost preluată și distribuită pe scară largă de instituții media, inclusiv de agenții de presă. Cazul readuce în discuție modul în care este utilizat și semnalizat conținutul generat de AI, atât de către instituțiile statului, cât și de către redacțiile care îl preiau.

O analiză a NewsMaker arată că mai mult de jumătate dintre instituțiile media care au scris despre incendiul de la Liceul „Iulia Hașdeu” din capitală, din 22 decembrie, au ilustrat știrea cu imaginea publicată de IGSU.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a IGSU, Liliana Pușcașu, a confirmat că imaginea utilizată în comunicat este una simbolică, nu de la liceul vizat. Pușcașu a recunoscut, totodată, că aceasta a fost generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Întrebată de ce imaginea nu a fost marcată corespunzător, purtătoarea de cuvânt a IGSU a declarat: „În ideea de a plasa cât mai operativ informația pentru public și reprezentanții media, cel mai probabil ne-a scăpat acest moment”.

Captură foto: IGSU / Facebook

„Deontologic, imaginile generate cu AI trebuie să fie întotdeauna clar indicate. Aceasta se referă și la comunicatorii instituțiilor de stat, mai ales atunci când diferența este greu de observat. Urmează un 2026 destul de curios!”, a scris pe rețelele de socializare Maxim Pistrui, creator digital, diez.md.

Contactată de NewsMaker, Anastasia Nani, directoarea adjunctă a Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), a atras atenția asupra responsabilității instituțiilor publice atunci când utilizează conținut generat de inteligența artificială.

„O instituție de stat, care distribuie astfel de imagini, trebuie să fii conștientă de faptul că ele sunt preluate masiv de către instituțiile de presă. La noi este un obicei bine deja conturat: tot ce vine de la instituțiile de stat, este preluat de foarte multe instituții sau portaluri de știri fără a pune la îndoială anumite informații. Vorbim aici nu doar despre imaginele generate de AI, dar și de anumite comunicate care conțin anumite probleme, vin să sublinieze, să nuanțeze sau să înrădăcineze anumite stereotipuri, de exemplu, cu privire la etnie”, a declarat Nani.

Potrivit expertei media, responsabilitatea nu revine doar comunicatorilor instituțiilor publice, ci și redacțiilor care preiau conținutul, or marcarea corectă a materialelor generate de AI îi ajută pe cetățeni să distingă între conținutul creat de oameni și cel creat artificial.

„În primul rând, instituțiile de stat ar trebui să fie atente, să marcheze, iar instituțiile de presă –  să se ghideze de Codul Deontologic. Mai nou, vorbim tot mai mult despre necesitatea de a avea politici redacționale prin care să promovăm utilizarea etică și transparentă a inteligenței artificiale în redacții, să marcăm corespunzător atunci când utilizăm AI-ul pentru, fie pentru generare de imagini,  fie în alte scopuri, cum ar fi, de exemplu, generare de voci, și astfel să educăm și cetățenii. Marcarea corespunzătoare ajută cetățenii să distingă între ceea ce este creat de AI și ceea ce este creat de om.  În primul rând, în scop de transparență și corectitudine în față de publicul nostru”, a mai declarat Nani.

În prezent, în Republica Moldova nu există o lege sau un cadru juridic specific care să reglementeze în mod detaliat utilizarea inteligenței artificiale în mass-media sau de către instituțiile publice. Într-un interviu acordat în luna septembrie portalului MediaAzi, președinta Consiliului de Experți și Experte, Viorica Zaharia, declara că utilizarea responsabilă a AI și reguli clare, inclusiv pentru jurnaliștii-vloggeri, ar putea fi incluse în noua versiune a Codului deontologic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: