Telegram/MAE

Ungaria va împărtăși Moldovei experiența sa în privința aderării la UE. Popșoi și Szijjarto au semnat un document la Budapesta

Republica Moldova și Ungaria – stat-membru UE – au semnat un plan de cooperare, care prevede schimbul de cunoștințe privind procesul de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost semnat pe 22 martie, la Budapesta, de ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi și omologul său ungar Peter Szijjarto. „Peter Szijjarto a menționat că Ungaria va sprijini parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat Mihai Popșoi după întâlnirea cu colegul său. 

Șeful diplomației moldovenești efectuează astăzi, 22 martie, o vizită oficială în capitala Ungariei, Budapesta. În cadrul acesteia, Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu omologul său Peter Szijjarto.

Telegram/MAE

Oficialii au discutat despre parcursul Republicii Moldova pentru integrarea în UE și cooperarea țării noastre cu Ungaria în acest proces.

În cadrul întrevederii i-am mulțumit omologului meu pentru sprijinul acordat de Ungaria parcursului european al Republicii Moldova și am subliniat dorința de a intensifica dialogul în această direcție, inclusiv pe durata Președinției ungare la Consiliul European, care va fi deținută în semestrul doi al anului 2024. Peter Szijjarto a menționat că Ungaria va sprijini parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat Mihai Popșoi, citat într-un comunicat publicat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Totodată, Mihai Popșoi a menționat că a vorbit cu colegul său inclusiv despre parteneriatul bilateral moldo-ungar.

Am mai discutat și despre modalitățile de dinamizare a Parteneriatului Strategic moldo-ungar, cu accent pe cooperarea pe dimensiunea integrării europene, dezvoltarea colaborării sectoriale şi intensificarea schimburilor comerciale. În acest sens, am evidențiat importanța reluării zborului direct Budapesta – Chișinău de către compania Wizz Air, începând cu 2 aprilie curent”, a precizat oficialul moldovean.

Telegram/MAE

În marja întâlnirii, Mihai Popșoi și Peter Szijjarto au semnat Planul de Acțiuni dintre Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei în vederea schimbului de cunoștințe privind procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Telegram/MAE
Telegram/MAE

Potrivit MAE, acest plan marchează „angajamentul comun” al Republicii Moldova și Ungariei de a intensifica cooperarea bilaterală, concentrându-se pe susținerea integrării țării noastre în Uniunea Europeană și pe schimbul de bune practici.

Documentul prevede că:

– funcționarii publici din Republica Moldova vor beneficia de expertiza Academiei Diplomatice Maghiare în materie de integrare în UE, prin seminare și training-uri organizate atât la Chișinău, cât și la Budapesta;
– vor avea loc schimburi de diplomați, cadre universitare, oficiali, experți și cercetători pentru a sprijini procesul de integrare a Republicii Moldova în UE;
– acordarea unei cote din bursele Stipendium Hungaricum, prevăzute pentru studenții moldoveni în domeniul studiilor UE pentru programele de licență, postuniversitare și doctorat în universitățile maghiare;
– parteneriatul va facilita studii de cercetare comune și schimbul de cunoștințe în domenii de interes reciproc.

Telegram/MAE
Telegram/MAE

Precizăm că Republica Moldova este țară-candidat la aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. În decembrie 2023, la summit-ul Consiliului European, liderii UE au aprobat începerea negocierilor de aderare cu țara noastră.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: