Deputații Partidului Socialiștilor au propus amendamente la legislația electorală. NM a studiat proiectul de amendamente și a constatat că, printre altele, socialiștii propun reducerea cu două ore a timpului acordat pentru votare, retragerea licenței televiziunilor pentru nerespectarea principiului echidistanței în perioada campaniilor electorale și interzicerea utilizării drapelelor și simbolurilor altor state în cursa electorală. Spoiler – ultima propunere ar putea lovi asupra unioniștilor care utilizează la alegeri drapelele românești.
Proiectul de lege
În nota explicativă a proiectului de lege se menționează că scopul principal al documentului este de a îmbunătăți procedurile electorale. Autorii proiectului fac referire la recomandările pe care Curtea Constituțională le-a transmis în parlament după alegerile prezidențiale din anul 2016. CC a subliniat atunci că legislația electorală ar trebui să corespundă principiilor constituționale de organizare a unor alegeri democratice, corecte și transparente.
De asemenea, în nota explicativă se spune că unele neajunsuri din cele indicate de CC au fost eliminate deja: a fost majorat numărul de buletine de la 3 mii până la 5 mii pentru secțiile de votare din străinătate, diasporei i s-a permis să voteze cu pașapoartele expirate și s-au introdus „criterii suplimentare pentru stabilirea numărului de secții de votare în străinătate”. Alte recomandări ale CC și ale observatorilor internaționali, potrivit notei explicative, sunt prezentate în acest proiect de lege sub formă de norme legislative. Acestea au fost deja examinate la ședința comisiei juridice a parlamentului.
Limbajul urii, drapelele, resursele administrative
Conform proiectului de lege, concurenților electorali și persoanelor de încredere ale acestora le va fi interzisă utilizarea limbajului urii și a îndemnurilor la discriminare în perioada campaniei electorale.
La fel, candidaților le va fi interzis să utilizeze resursele administrative, inclusiv să participe la lansarea proiectelor de infrastructură plătite din bugetul de stat, să utilizeze echipamentul public, mijloacele și bunurule campaniei lor pentru colectarea semnăturilor sau pentru a oferi servicii gratuite pentru alegători, dar și să utilizeze „resursele comunicaționale pentru campania electorală sau pentru colectarea semnăturilor”.
Guvernarea, instituțiile statului și structurile guvernamentale nu vor putea transmite sau oferi concurenților electorali proprietatea și serviciile publice, cu excepția serviciilor prestate în bază de contract.
În publicitatea electorală va fi interzisă utilizarea imaginilor instituțiilor de stat ale altor țări, ale reprezentanților organelor puterii din alte țări sau ale organizațiilor internaționale. De asemenea, este interzisă utilizarea îmbinării culorilor sau sunetelor ce țin de simbolurile naționale ale altor state sau organizații internaționale, utilizarea imaginilor și înregistrărilor video sau a altor materiale în care apar politicieni, persoane oficiale ale altor state sau membri ai organizațiilor internaționale. Aceleași interdicții se referă și la spoturile publicitare și „programele audiovizuale” despre concurenții electorali sau participanții la referendum.
Comentând propunerea PSRM, un interlocutor al NM din parlament a menționat că dacă proiectul de lege va fi aprobat în redactarea actuală, din cauza acestei prevederi ar putea avea de suferit în special partidele unioniste care utilizează tricolorul și imnul românesc în timpul agitației electorale.
Conform proiectului de lege, nici drapelul UE nu va putea fi utilizat.
Votare prescurtată
Potrivit legislației în vigoare, secțiile de votare activează de la ora 7 până la ora 21. Socialiștii propun reducerea cu două ore a activității secțiilor de votare și organizarea votării de la ora 08:00 până la ora 20:00. În nota explicativă a proiectului de lege nu se menționează motivele acestei inițiative.
Limba de stat
În prezent, conform Codului electoral, buletinele electorale sunt tipărite în două limbi – rusă și română, în conformitate cu Legea cu privre la funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. Socialiștii propun ca buletinele să fie tipărite în limba de stat și „prin decizia CEC, în altă limbă”.
Veaceslav Balan, expert independent în domeniul drepturilor omului, a menționat într-un comentariu pentru NM că autoritățile ar trebui să asigure accesibilitatea informațională și lingvistică a tuturor informațiilor despre alegeri și, în primul rând, a buletinelor de vot, pentru ca acest lucru să fie pe înțelesul tuturor cetățenilor țării, inclusiv al celor care vorbesc în limbile minorităților.
„Ținând cont de realitățile Moldovei, buletinele ar trebui să fie tipărite în limba de stat, în limba rusă (pentru tot teritoriul țării), dar și, în tiraj redus, în limbile găgăuză, bulgară, ucraineană și romani (pentru zonele locuite compact de aceste grupuri etnolingvistice). Cum anume autoritățile garantează aceasta: consfințind în Constituție, în Codul electoral, în altă lege sau în regulamentul obligatoriu al CEC – rămâne la latitudinea autorităților. Important e că acest lucru trebuie să fie garantat și asigurat. Această chestiune nu poate să rămână „la latitudinea” cuiva ori să depindă de posibilitățile bugetului”, a subliniat expertul.
Contestațiile
Potrivit prevederilor legislației în vigoare, alegătorii și concurenții la alegeri au dreptul să conteste acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale, acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Contestațiile pot fi depuse nu doar la consiliile electorale și la CEC, dar și în instanță.
Socialiștii propun să fie modificată această reglementare a legii pentru ca astfel de contestații să fie examinate de autoritățile electorale, iar procedura detaliată a contestației să fie înscrisă în regulamentul CEC. La fel, ei propun ca eventualele contestații ale reflectării necorespunzătoare a campaniei electorale de către presa scrisă să nu fie examinate de instanțe, așa cum a fost până acum, ci de CEC.
Televiziunile și CA
În 17 puncte ale Codului serviciilor media audiovizuale sunt menționate sancțiunile care se aplică furnizorilor de servicii media pentru încălcarea legislației. Deputații PSRM propun încă două subpuncte în această listă.
Ei propun completarea părții care se referă la sistarea acțiunii licenței pentru emisie sau pentru dreptul la retransmitere. În prezent, poate fi sistată acțiunea licenței dacă timp de un an, furnizorul de servicii a încălcat repetat prevederile Codului.
PSRM propune ca pe o perioadă de șapte zile să fie sistat dreptul de a distribui sau de a publica informația despre alegeri și referendumuri, în cazul în care presa dă preferințe în mod vădit unui anumit concurent electoral sau unui partid politic, oferindu-le avantaje în cursa electorală. Aceeași sancțiune este propusă pentru cei care, în reflectarea procesului electoral, nu respectă principiile echității, responsabilității, echilibrului și imparțialității. În caz dacă încălcările se repetă, autorii proiectului propun retragerea licenței pentru mass-media până la sfârșitul procesului electoral.
Presa care va reflecta campania electorală fără a obține autorizație în acest sens sau care nu se va subordona sancțiunilor aplicate va fi pedepsită prin sistarea licenței de emisie. În proiectul de lege nu este indicat, pentru ce prioadă va fi sistată licența.
Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), a menționat într-un comentariu pentru NM că o asemenea abordare „lasă loc de abuzuri în condițiile din Moldova”. „Consiliul Audiovizualului de la noi nu este o instituție independentă. Dacă CA ar lua decizii în baza buchiei legii, fără a da preferințe unei anumite mișcări politice, poate că ar fi admisibil. Dar chiar și în acest caz, astfel de sancțiuni îmi par exagerate. Iar în realitatea noastră, acest lucru oferă și mai multe ocazii pentru abuzuri. Această componență a Consiliului Audiovizualului se deosebește prin aplicarea selectivă a sancțiunilor: ei nu observă încălcările presei de o anumită orientare politică și sancționează pentru aceleași încălcări presa de altă orientare politică”, a menționat Macovei.
El a reamintit că la alegerile locale din toamna anului trecut, în timpul campaniei electorale, Consiliul Audiovizualului prezenta rareori rapoarte despre reflectarea acestei campanii în presă. Iar raportul final a fost examinat cu mult mai târziu de la finalizarea alegerilor. „Atunci ei au luat o decizie stranie: nu au sancționat pe nimeni pentru încălcările admise în reflectarea campaniei electorale. Dacă eu sunt un emițător onest, consider că am fost discriminat, pentru că eu respect toate regulile, iar concurenții mei – nu, însă ei nu au fost sancționați. Înțeleg că socialiștii dețin majoritatea în acest Consiliu al Audiovizualului. Dar nu e în firea unui partid de la guvernare să ia asemenea decizii, nu le face față”, consideră Macovei.
E mai bine decât cum a fost, dar mai sunt întrebări
Pavel Postică, director de programe al Asociației Promo-LEX, a comentat pentru NM acest proiect de lege, propunând pentru început să se acorde atenție modului în care nu se respectă principiile transparenței la examinarea documentului. „Noi [societatea civilă], singuri, dacă se poate spune așa, am impus CEC să ne prezinte acest proiect de lege, am organizat două runde de dezbateri, am venit cu propunerile proprii. Ne-am dorit o cooperare asemănătoare și cu comisia juridică a parlamentului, am solicitat să ne invite la examinarea proiectului, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, aceasta ar putea să se răsfrângă asupra calității legii”, a spus Postică.
El a mai menționat că nici pe site-ul CEC, nici pe site-ul parlamentului nu a fost publicat proiectul de lege care include propunerile din partea societății civile. În special, reprezentanții societății civile au propus ca „definiția limbajului urii să fie clar formulat, să nu se lase loc de interpretări”. Potrivit lui Postică, această propunere, la fel ca și altele, nu a fost luată în considerare: „Propunerile noastre, cu părere de rău, nu au fost luate în seamă. Bine că au introdus sancțiunile, dar din proiect nu este prea clar, ce înseamnă limbajul urii”, a mai menționat Postică.
Potrivit afirmațiilor sale, provoacă semne de întrebare și prevederile proiectului de lege care se referă la observatorii la alegeri. Legislația în vigoare permite înregistrarea observatorilor până la începutul campaniei electorale și ei își pot continua activitatea după încheierea campaniei electorale. De exemplu, să monitorizeze modul în care se examinează contestațiile. Socialiștii au propus înregistrarea observatorilor doar după lansarea campaniei electorale.
„O altă problemă ține de acreditarea observatorilor internaționali. Astfel, conform prevederilor proiectului de lege, misiunile diplomatice pot propune pentru înregistrare doar observatori internaționali. Însă pe lângă ambasade activează cetățeni ai Moldovei care anterior erau înregistrați în calitate de observatori naționali. Acum nu-i clar, cum va fi interpretat acest lucru. Drepturile și obligațiile observatorilor naționali și internaționali sunt aproape aceleași, însă observatorii naționali au dreptul să întocmească și să depună contestații privind acțiunile autorității electorale”, a precizat Postică.
El a mai spus că reprezentanții societății civile au propus să fie modificată formula de numire a membrilor CEC, pentru ca aceștia să fie delegați de trei ramuri ale puterii și nu doar de parlament și de președinte. „Noi am discutat și despre faptul că toți membrii CEC ar trebui să activeze permanent, nu doar șefii Comisiei. Noi am calculat că dacă ar activa permanent toți cei nouă membri ai CEC, cheltuielile Comisiei nu ar fi mai mari decât cele actuale, iar dacă s-ar micșora numărul membrilor Comisiei până la șapte persoane, cheltuielile ar putea chiar să fie reduse”, a remarcat Postică. El a precizat că doar conducerea CEC activează permanent, iar ceilalți membri ai Comisiei doar participă la ședințe și lucrează în timpul campaniilor electorale.
Potrivit lui Postică, societatea civilă nu a fost împotriva reducerii cu două ore a timpului acordat pentru votare, întrucât colaboratorii secțiilor de votare obosesc foarte mult, ei lucrează practic 24 de ore și din această cauză admit erori. „Acest lucru este acceptabil, dar există o inițiativă înregistrată, cea de a organiza scrutinul în două zile. Ținând cont de contextul pandemiei, noi suntem pentru două zile de scrutin”, a mai spus expertul.
El consideră că proiectul de lege propus de socialiști „este mai bun decât ceea ce avem în prezent, dar mai rău decât ce a propus societatea civilă, mai ales în ceea ce privește examinarea contestațiilor”. Potrivit expertului, propunerile societății civile „erau mai exacte, mai aproape de realitate și pe înțelesul alegătorului simplu”.
