agerpres.ro

Uniunea Europeană aprobă în unanimitate un pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene (UE) au convenit să impună sancţiuni împotriva a 27 de oficiali şi entităţi din Rusia, printre care bănci şi sectorul de apărare rus, precum să şi limiteze accesul Rusiei la pieţele de capital europene, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut independenţa teritoriilor separatiste din estul Ucrainei.

De asemenea, toţi membrii Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, care au votat cererea adresată lui Vladimir Putin pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor separatiste, vor fi vizaţi de sancţiunile UE, care prevăd în mod obişnuit interdicţii de călătorie în UE şi îngheţarea activelor.

„Acest pachet de sancţiuni aprobat în unanimitate de ţările membre va lovi puternic Rusia şi acest lucru o va durea foarte mult”, a declarat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell în timpul unei conferinţe de presă susţinute alături de ministrul de externe francez, după reuniunea de la Paris, comunică Agerpres.ro.

La rândul său, şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian, a anunţat că miniştrii au căzut de acord „în unanimitate asupra unui prim pachet de sancţiuni”. Aceste sancţiuni „îi vor face foarte rău Rusiei”, a adăugat Le Drian.

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat luni seară că Rusia recunoaşte provinciile separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, ţară despre care a spus într-un lung discurs cu trimiteri istorice că este condusă de politicieni corupţi marionete ale SUA. Liderul de la Kremlin a cerut camerei superioare a Parlamentului Rusiei să autorizeze trimiterea de trupe în cele două provincii, solicitare aprobată între timp de parlamentarii ruşi.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o reuniune de urgență a NATO, a spus că ce se întâmplă acum este o escaladare serioasă din partea Rusiei.

„Afectează orice șansă de a găsi o soluție la conflict. Rusia subminează suveranitatea integritatea Ucrainei. Rusia a făcut exact ceea ce am avertizat – a crescut forța militară în jurul Ucrainei, iar recunoașterea celor două republici se adaugă la acest comportament amenințător. Ce se întâmplă în Ucraina este o criză creată doar de Rusia. Suntem solidari cu poporul ucrainean și guvernul său”, a declarat secretarul general al NATO.

Tot el a făcut apel Rusiei să detensioneze situația și să se angajeze în eforturi diplomatice.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marina Tauber/Telegram

Trei partide afiliate lui Șor nu vor participa la alegerile parlamentare: Decizie finală a CSJ

Formațiunile politice „Șansă”, „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”, membre ale blocului „Victorie” afiliat fugarului Ilan Șor, nu vor putea participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Curtea Supremă de Justiție a respins, pe 16 august, recursul depus de aceste partide împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale, care le-a exclus din lista concurenților electorali.

Astfel, CSJ a decis că recursul este „vădit neîntemeiat, iar dezacordul recurenților cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a acesteia”.

„Criticile referitoare la încălcarea drepturilor electorale, a libertății de exprimare și a libertății de asociere sunt, de asemenea, nefondate. Dreptul de a fi ales nu este absolut; el poate fi condiționat de îndeplinirea unor cerințe legale obiective, nediscriminatorii și previzibile, menite să asigure integritatea procesului electoral. Măsura aplicată nu sancționează idei politice, nu dizolvă și nu interzice partidele, ci constată imposibilitatea participării la un anumit scrutin din cauza neîndeplinirii la timp a unei cerințe procedurale esențiale. Nu se poate reține nici discriminarea, deoarece toți potențialii competitori au fost supuși aceluiași regim legal, iar diferența de tratament derivă din diferența de conformare la obligațiile stabilite de lege”, se menționează în hotărârea CSJ.

CSJ by Doina Buruiană

Partidele din componența blocului electoral „Victorie” au depus individual documentele pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Decizia a fost luată după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins, pe 1 august, recursul împotriva încheierii Curții de Apel Centru, care declarase inadmisibilă contestația formulată împotriva refuzului Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a înregistra blocul electoral pentru participare la alegerile parlamentare.

Pe 3 august, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să excludă din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare patru partide. Printre acestea se numără „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidul „Victorie”, care fac parte din blocul „Victorie”, apropiat lui Ilan Șor.

***

Amintim că CEC a respins cererea de înregistrare a blocului politic „Victorie” pentru participarea la alegerile parlamentare, în cadrul ședinței din 19 iulie.

Unul dintre argumentele prezentate de raportorul proiectului de hotărâre, Pavel Postica, a fost afilierea membrilor blocului „Victorie” cu oligarhul fugar, condamnat penal, Ilan Șor, precum și implicarea acestuia în formarea blocului politic. Totodată, Postica a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care, potrivit lui, indică suspiciuni privind finanțarea ilegală.

„Organizarea evenimentului pe teritoriul unui stat străin, în lipsa unei supravegheri din partea autorității electorale și cu implicarea și sprijinul logistic al entităților străine indică suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală, contrar legislației naționale”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Totodată, raportorul a precizat că legea interzice crearea unei forțe politice succesoare a unei formațiuni declarate anterior neconstituționale. În context, Postica a amintit că partidele membre sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Alte nereguli depistate de CEC țin de faptul că denumirea blocului și simbolul acestuia sunt identice cu cele ale unuia dintre partidele componente.

Prezenți la ședința CEC, liderii blocului „Victorie” au catalogat decizia comisiei drept „abuz”.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a menținut în vigoare decizia Comisiei Electorale Centrale, care a refuzat înregistrarea blocului „Victorie” pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Hotărârea a fost pronunțată în cadrul ședinței din 31 iulie de către magistrați.

***

Amintim că Blocul politic „Victoria” a fost creat în aprilie 2024. Despre formarea acestuia a anunțat de la Moscova politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

Precizăm că partidele care fac parte din blocul „Victorie” sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Aanterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: