Максим Андреев, NewsMaker

Usatîi îl provoacă pe Dodon: Să ne retragem candidații din turul II, la șefia Primăriei Bălți. Ce i-a răspuns fostul președinte socialist

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, l-a provocat pe fostul președinte al țării Igor Dodon, în prezent secretar executiv al Partidului Socialiștilor (PSRM), să-și retragă candidatul la funcția de primar al municipiului Bălți din turul II al alegerilor locale, care urmează să se desfășoare pe 19 noiembrie. Astfel, spune Usatîi, toate formațiunile politice, inclusiv „Șansa” fugarului Ilan Șor, vor putea participa la alegerile locale noi, care ar urma să fie organizate în 2024. Propunerea a fost respinsă de Dodon pe 10 noiembrie. Fostul șef de stat spune că nu are de gând să facă „jocul PAS” și dă asigurări – socialiștii vor lupta pentru șefia Primăriei Bălți, pe 19 noiembrie.

Liderul Partidului Nostru a declarat într-un live, pe 9 noiembrie, că este gata să-l scoată din cursa electorală pentru funcția de primar de Bălți pe candidatul formațiunii politice, Alexander Petkov. Însă, cu o condiție – și socialiștii să-și retragă candidatul din cursă. Astfel, Usatîi speră să organizeze alegeri repetate la Bălți, la care vor putea participa toți candidații, inclusiv cei din Partidul „Șansă”, scos din actuala campanie electorală prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale.

„Nu am niciun drive de la alegerile de astăzi. M-am culcat cu candidatul Marina, m-am trezit cu candidatul Vica. Ne-am dus la nuntă cu candidatul Vica, s-a terminat ceremonia cu candidatul Arina. Acestea nu sunt alegeri. De aceea, sunt gata să-l scoatem din cursa electorală pe candidatul nostru, dar împreună cu socialiștii. De ce? Pentru că dacă îl scoatem pe Petkov, socialiștii vor merge cu un candidat în turul doi. Credeți-mă, ei se văd în fruntea primăriei. (…)Să arătăm întregii țări că se pot organiza alegeri normale”, a declarat Renato Usatîi.

Socialistul Igor Dodon a comentat, pe 10 noiembrie, în cadrul emisiunii sale tradiționale, „În direct cu Igor Dodon”, propunerea lui Usatîi. Fostul șef de stat a respins ideea și a precizat că PSRM va lupta în turul doi al alegerilor locale care urmează să se desfășoare pe 19 noiembrie, inclusiv la Bălți.

„Vreau să dau o întrebare. Cui asta îi este convenabil? O să răspund la această întrebare. Asta îi este convenabil Maiei Sandu, PAS și lui Grigorișin. (…) Al cui joc îl faceți? Noi nu vom exclude candidatul socialiștilor din turul doi de la Bălți. Noi vom lupta pentru a învinge la Bălți, pentru că excluderea candidaților din turul doi vrea Maia Sandu și Grigorișin, care este omul Maiei Sandu. A cui joc noi facem? Noi doar spunem că eliberăm Bălțiul”, a declarat, în replică, Igor Dodon.

***

Amintim că, pe 5 noiembrie, în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri locale generale. În municipiul Bălți niciunul din cei 14 candidați înregistrați în cursa electorală nu a acumulat pragul minim de 50% + 1 vot, necesar pentru a câștiga. Astfel, pe 19 noiembrie, va avea loc al doilea tur de alegeri, în cadrul căruia ar fi trebuit să acceadă doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Alexandr Petkov de la Partidul „Nostru” și candidata independentă, susținută de fugarul Ilan Șor, Arina Corșicova.

Pe 7 noiembrie, însă, Arina Corșicova, candidata susținută de Ilan Șor la funcția de primar al mun. Bălți, a fost exclusă din cursa electorală. Mai devreme, aceasta a anunțat că, în cazul victoriei, le va numi pe Marina Tauber și Victoria Șapa în funcția de viceprimar. În oraș a avut loc un protest față de decizia de excludere a Arinei Corșicova.

Dacă decizia Consiliului electoral de circumscripție din Bălți în privința Arinei Corșicova, Alexandr Petkov se va duela în turul doi cu candidatul PSRM Maxim Moroșan.

***

Amintim că în 2021, candidata Partidului Politic „ȘOR” – în prezent declarat neconstituțional, Marina Tauber, care a acumulat cele mai multe voturi în primul tur la alegerile din Bălți, a fost exclusă din cursa electorală din cauza utilizării mijloacelor financiare nedeclarate, iar ca urmare, în turul doi urmau să se dueleze candidatul independent Nicolai Grigorișin și următorul cel mai bine clasat în turul întâi – candidatului Partidului Acțiune și Solidaritate, Boris Marcoci. Ultimul însă a depus cerere de retragere. La fel a făcut și candidatului Blocului Comuniștilor și Socialiștilor de atunci, Alexandr Nesterovschi, care era pe locul patru după numărul de voturi în primul tur de scrutin. În consecință, în turul doi au participat candidatul independent Nicolai Grigorișin (locul II) și candidatul Partidului „Patrioții Moldovei” Nicolae Chiriliciuc (locul V după numărul de voturi acumulate în turul întâi). Grigorișin a câștigat atunci alegerile, din turul II.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: