Максим Андреев, NewsMaker

Usatîi îl provoacă pe Dodon: Să ne retragem candidații din turul II, la șefia Primăriei Bălți. Ce i-a răspuns fostul președinte socialist

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, l-a provocat pe fostul președinte al țării Igor Dodon, în prezent secretar executiv al Partidului Socialiștilor (PSRM), să-și retragă candidatul la funcția de primar al municipiului Bălți din turul II al alegerilor locale, care urmează să se desfășoare pe 19 noiembrie. Astfel, spune Usatîi, toate formațiunile politice, inclusiv „Șansa” fugarului Ilan Șor, vor putea participa la alegerile locale noi, care ar urma să fie organizate în 2024. Propunerea a fost respinsă de Dodon pe 10 noiembrie. Fostul șef de stat spune că nu are de gând să facă „jocul PAS” și dă asigurări – socialiștii vor lupta pentru șefia Primăriei Bălți, pe 19 noiembrie.

Liderul Partidului Nostru a declarat într-un live, pe 9 noiembrie, că este gata să-l scoată din cursa electorală pentru funcția de primar de Bălți pe candidatul formațiunii politice, Alexander Petkov. Însă, cu o condiție – și socialiștii să-și retragă candidatul din cursă. Astfel, Usatîi speră să organizeze alegeri repetate la Bălți, la care vor putea participa toți candidații, inclusiv cei din Partidul „Șansă”, scos din actuala campanie electorală prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale.

„Nu am niciun drive de la alegerile de astăzi. M-am culcat cu candidatul Marina, m-am trezit cu candidatul Vica. Ne-am dus la nuntă cu candidatul Vica, s-a terminat ceremonia cu candidatul Arina. Acestea nu sunt alegeri. De aceea, sunt gata să-l scoatem din cursa electorală pe candidatul nostru, dar împreună cu socialiștii. De ce? Pentru că dacă îl scoatem pe Petkov, socialiștii vor merge cu un candidat în turul doi. Credeți-mă, ei se văd în fruntea primăriei. (…)Să arătăm întregii țări că se pot organiza alegeri normale”, a declarat Renato Usatîi.

Socialistul Igor Dodon a comentat, pe 10 noiembrie, în cadrul emisiunii sale tradiționale, „În direct cu Igor Dodon”, propunerea lui Usatîi. Fostul șef de stat a respins ideea și a precizat că PSRM va lupta în turul doi al alegerilor locale care urmează să se desfășoare pe 19 noiembrie, inclusiv la Bălți.

„Vreau să dau o întrebare. Cui asta îi este convenabil? O să răspund la această întrebare. Asta îi este convenabil Maiei Sandu, PAS și lui Grigorișin. (…) Al cui joc îl faceți? Noi nu vom exclude candidatul socialiștilor din turul doi de la Bălți. Noi vom lupta pentru a învinge la Bălți, pentru că excluderea candidaților din turul doi vrea Maia Sandu și Grigorișin, care este omul Maiei Sandu. A cui joc noi facem? Noi doar spunem că eliberăm Bălțiul”, a declarat, în replică, Igor Dodon.

***

Amintim că, pe 5 noiembrie, în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri locale generale. În municipiul Bălți niciunul din cei 14 candidați înregistrați în cursa electorală nu a acumulat pragul minim de 50% + 1 vot, necesar pentru a câștiga. Astfel, pe 19 noiembrie, va avea loc al doilea tur de alegeri, în cadrul căruia ar fi trebuit să acceadă doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Alexandr Petkov de la Partidul „Nostru” și candidata independentă, susținută de fugarul Ilan Șor, Arina Corșicova.

Pe 7 noiembrie, însă, Arina Corșicova, candidata susținută de Ilan Șor la funcția de primar al mun. Bălți, a fost exclusă din cursa electorală. Mai devreme, aceasta a anunțat că, în cazul victoriei, le va numi pe Marina Tauber și Victoria Șapa în funcția de viceprimar. În oraș a avut loc un protest față de decizia de excludere a Arinei Corșicova.

Dacă decizia Consiliului electoral de circumscripție din Bălți în privința Arinei Corșicova, Alexandr Petkov se va duela în turul doi cu candidatul PSRM Maxim Moroșan.

***

Amintim că în 2021, candidata Partidului Politic „ȘOR” – în prezent declarat neconstituțional, Marina Tauber, care a acumulat cele mai multe voturi în primul tur la alegerile din Bălți, a fost exclusă din cursa electorală din cauza utilizării mijloacelor financiare nedeclarate, iar ca urmare, în turul doi urmau să se dueleze candidatul independent Nicolai Grigorișin și următorul cel mai bine clasat în turul întâi – candidatului Partidului Acțiune și Solidaritate, Boris Marcoci. Ultimul însă a depus cerere de retragere. La fel a făcut și candidatului Blocului Comuniștilor și Socialiștilor de atunci, Alexandr Nesterovschi, care era pe locul patru după numărul de voturi în primul tur de scrutin. În consecință, în turul doi au participat candidatul independent Nicolai Grigorișin (locul II) și candidatul Partidului „Patrioții Moldovei” Nicolae Chiriliciuc (locul V după numărul de voturi acumulate în turul întâi). Grigorișin a câștigat atunci alegerile, din turul II.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: