Banca Națională susține că instituțiile bancare din Moldova dispun de un nivel înalt de capitalizare și suficienți bani, de aceea ele nu se vor confrunta cu probleme financiare din cauza epidemiei și, respectiv, a crizei provocate de aceasta. În același timp, datele BNM pentru luna martie indică apariția problemelor: volumul depozitelor noi se micșorează, cota creditelor neperformante crește. În Rusia se vorbește chiar despre o eventuală falimentare a băncilor comerciale, când criza economică provocată de pandemia de coronavirus va atinge apogeul. NM și experții au analizat, ce se va întâmpla cu băncile din Moldova în viitorul apropiat.
Din lei în dolari și euro
În luna martie 2020, băncile comerciale au reușit să atragă depozite noi într-un volum mai mic cu 12,5% comparativ cu luna februarie 2020 și cu aproape 30% mai puțin decât în luna martie 2019. Potrivit datelor Băncii Naționale, volumul depozitelor noi a constituit în luna martie 1,7 miliarde de lei. În luna februarie, această sumă a fost de 1,9 miliarde de lei, iar acum un an – 2,4 miliarde de lei.
Cel mai mult s-au redus depozitele noi de la persoanele fizice, atât în lei, cât și în valută străină. De exemplu, timp de un an, volumul depozitelor noi în valută străină s-a diminuat de aproape două ori – de la 867 de milioane de lei până la 448 de milioane de lei.
Iar companiile, dimpotrivă, și-au majorat plasarea noilor depozite, în special în valută străină. Comparativ cu luna februarie 2020, volumul acestora a crescut în luna martie de 2,5 ori – de la 57,5 de milioane de lei până la 127,6 milioane de lei. Același lucru s-a întâmplat și în cazul depozitelor în lei ale persoanelor juridice. Acestea s-au majorat de la 267 de milioane de lei până la 380 de milioane de lei. Dacă însă e să comparăm atragerea depozitelor noi de la persoanele juridice în ianuarie și în martie, volumul depozitelor noi s-a redus totuși cu 15% comparativ cu luna ianuarie. Comparativ cu luna martie 2019, volumul total al depozitelor persoanelor juridice a crescut cu peste 50% – de la 324,5 milioane de lei până la 507,6 milioane de lei.
Astfel de diferențe de volume ale depozitelor persoanelor juridice atrase sunt cauzate de faptul că cel mai adesea, ei plasează depozite pe termen scurt, pe 1 lună.
De menționat că volumul total al tuturor depozitelor bancare și în lei, și în valută străină a crescut, din luna februarie până în luna martie 2020, cu o jumătate de miliard de lei, sau cu 0,3%, până la 70 miliarde de lei. Însă această creștere ține în special de devalorizarea cu 0,5% a leului în perioada respectivă, întrucât s-a majorat volumul depozitelor cetățenilor și ale businessului anume în valută străină, dar s-a redus în lei.
Iar în luna martie 2019, volumul total al depozitelor a constituit 62,4 miliarde de lei.
Comportamentul de creditare
Portofoliul de creditare al băncilor a crescut, la sfârșitul lunii martie, cu peste un miliard de lei comparativ cu sfârșitul lunii februarie – de la 40,9 miliarde de lei până la 42 miliarde de lei. Timp de un an, creșterea a constituit 5,5 miliarde, sau 15%. Cel mai mult a crescut volumul creditelor de consum și al celor ipotecare ale persoanelor fizice.
Iar cota creditelor neperformante a crescut nesemnificativ: cu doar 0,4% comparativ cu februarie 2020. În prezent, aceasta constituie 8,5%. Sau 3,6 miliarde de lei, la sfârșitul lunii martie.
Dacă e să comparăm cu datele pentru luna martie 2019, cota creditelor „rele” chiar s-a redus. Acum un an, ea constituia 11,5%, sau peste 4 miliarde de lei.
Băncile au menționat că ele continuă să crediteze pe larg și cetățenii, și businessul, aplicând o politică de creditare flexibilă.
În același timp, statistica denotă faptul că în luna martie 2020, băncile au acordat cu 8,2% mai puține credite noi decât în luna martie 2019. Diminuarea creditării a afectat cel mai mult cetățenii de rând, care au accesat cu aproape 20% mai puține credite noi.
Transformările din politică și din activitatea băncilor în perioada carantinei s-au răsfrânt deja asupra lichidității actuale, chiar dacă efectul este neesențial. Nivelul acesteia constituia, la sfârșitul lunii martie, 50,3% la o normă de 20%. În luna februarie, el a fost de 51%. În luna martie anul trecut, a fost de 52,3%.
Supraveghetorul băncilor
Potrivit unui mesaj al BNM pentru NM, în prezent, supravegherea băncilor corespunde în totalitate normelor europene. În luna ianuarie 2020, în Moldova, a intrat în vigoare o nouă metodologie de monitorizare a băncilor comerciale, care este în concordanță cu normele europene. Potrivit acestei metodologii, Banca Națională este în contact permanent cu instituțiile bancare, pentru „a asigura stabilitatea și securitatea sistemului bancar”.
BNM susține că situația din anul 2015, când au falimentat trei bănci, nu se poate repeta, inclusiv din cauza crizei de anul acesta, provocată de epidemie, pentru că actualmente, băncile sunt mai bine capitalizate, viabile și au mai multe lichidități.
„De asemenea, băncile au implementat majoritatea prevederilor standardului bancar BASEL III. Iar aceasta înseamnă că băncile au au asigurat o guvernare corporativă sănătoasă și transparentizare a acționariatului sectorului bancar. La fel, Banca Națională a implementat și propriile standarde de supraveghere bancară și de evaluare a adecvării capitalului intern”, se mai spune în comunicatul BNM despre situația din sectorul bancar.
Apogeul crizei abia urmează
Apogeul crizei provocate de pandemia de COVID-19 încă nu a fost atins și problemele celor care au fost afectați de căderea cererii companiilor se vor intensifica, iar peste aproximativ două luni, „datoriile rele” ale acestora vor deveni o problemă a băncilor. Despre aceasta a declarat Alexei Kudrin, președintele Curții de Conturi din Rusia, într-un interviu acordat postului de televiziune RBK. El a presupus că unele bănci rusești se vor confrunta cu probleme grave de lichiditate și ele vor trebui salvate.
De aceeași părere sunt și experții din Moldova. Alexandru Fala, expert bancar la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, consideră că spre toamnă, băncile din Moldova vor resimți „tot farmecul carantinei din cauza căreia suferă acum businessul”.
„În primul rând, în bănci se va micșora volumul depozitelor. Rămânând fără lucru, oamenii vor începe să-și cheltuiască economiile”, a menționat Fala. Și companiile își vor retrage banii de pe conturi, a adăugat el. Fala a comparat situația cu anul 2009, subliniind că atunci, nimeni nu și-a retras depozitele și băncile au avut multe lichidități.
Apoi va începe a doua fază, susține expertul. În opinia sa, în pofida relaxării politicii monetare, băncile se vor pomeni într-o situație dificilă din cauza nerambursării în masă a creditelor. „Scăderea veniturilor cetățenilor, reducerea remitențelor, investițiilor și a câștigurilor valutare din export va provoca imposibilitatea de a rambursa împrumuturile. E prea puțin probabil că o soluție în acest caz ar fi compensarea dobânzii de către stat”, presupune Fala. El a mai spus că profunzimea crizei va depinde și de situația economică a vecinilor.
În același timp, expertul este convins că băncile mari vor rezista crizei datorită supraprofiturilor obținute anterior, în schimb, unele bănci mici ar putea să aibă probleme. „Mai ales că vor apărea, cu siguranță, probleme ce țin de realizarea bunurilor gajate. Nu va avea cine să le cumpere”, a concluzionat economistul.
Expertul economic Victor Ciobanu atrage atenția asupra modului în care autoritățile ar fi trebuit să acționeze în condițiile de criză. „Dacă în alte țări businessului și cetățenilor le-a fost oferit un pachet clar de ajutor, în care sunt incluse și deciziile pentru rambursarea creditelor, în Moldova, aceste măsuri sunt neclare și prea puțin eficiente”, a precizat Ciobanu.
Potrivit afirmațiilor sale, amânarea achitării dobânzii – măsură care a fost propusă persoanelor fizice, este insuficientă. „Gândiți-vă doar, ce se va întâmpla cu creditele ipotecare, în care plățile ar putea fi imposibile pentru cetățeni nu doar timp de două luni, ci de un an. Aici e nevoie de o decizie pe termen lung”, este convins expertul.
Ciobanu consideră că nici măsura guvernului pentru compensarea dobânzii la creditele pentru business nu va salva antreprenorii de faliment, pentru că o companie care se află într-o situație dificilă, care nu are vânzări sau care și-a micșorat numărul de clienți, pur și simplu nu va putea beneficia de credit.
